Conflictul transnistrean a reintrat de curând în atenția principalilor actori implicați în negocieri. Așa numitul format 5+2 și-a reluat activitatea, după o pauză de 2 ani, la inițiativa Germaniei, care deține președinția prin rotație a OSCE. Acum, la Chișinău și Tiraspol se află în vizită vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care este și reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria. Negociatorii moldovean și cel transnistrean au semnat, la începutul lunii iunie, la Berlin, un protocol prin care s-au angajat să facă progrese în chestiuni ca recunoașterea diplomelor de studii transnistrene, refacerea legăturii telefonice fixe între malurile Nistrului și recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare auto din regiunea transnistreană – angajamente pe care unii comentatori le-au numit drept cedări din partea Chișinăului și încă un pas spre întărirea independenței nerecunoscute a Transnistriei. Despre valențele vizitei vicepremierului rus, Valentina Ursu a stat de vorbă cu fostul ministru adjunct de externe, Valeriu Chiveri:
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Valeriu Chiveri
Europa Liberă: Să discutăm despre această vizită pe care o întreprinde vicepremierul rus la Chişinău, Dmitri Rogozin. El, de fapt, este şi reprezentantul special al preşedintelui rus pentru regiunea transnistreană.
Valeriu Chiveri: „Dar şi copreşedinte al Comisiei mixte moldo-ruse de cooperare comercial-economică.”
Europa Liberă: Exact. Atunci când acest înalt demnitar rus vine la Chişinău spiritele se aprind. Unii încearcă să zică că nu ar avea dreptul să vină şi să fie declarată persoană non grata, alţii aşteaptă rezultate în dosarul moldo-rus. La ce trebuie să ne aşteptăm?
Valeriu Chiveri
Valeriu Chiveri: „Cred că nu trebuie să ne aşteptăm la nimic spectaculos, inclusiv în cadrul acestei vizite. Au mai fost vizite ale demnitarilor ruşi, inclusiv a domnului Rogozin în Republica Moldova, deşi agenda demonstrează că în special respectivul demnitar vine mai mult la Tiraspol. Vorbim de întâlnirile pe care le are la Chişinău şi la Tiraspol şi niciodată nu a rămas peste noapte la Chişinău, a plecat tot timpul şi a preferat să rămână la Tiraspol.”
Europa Liberă: E o încărcătură simbolică?
Valeriu Chiveri: „Este o obrăznicie. Atunci când vii într-o vizită oficială în Republica Moldova, este evident că partea cea mai importantă a agendei trebuie să fie la Chişinău şi alte întâlniri, întrevederi în regiunile Republicii Moldova, fie la Tiraspol sau în altă parte.”
Europa Liberă: În identificarea unei soluţii durabile pentru criza transnistreană, el poate să vină cu ceva nou, ţinând cont de reanimarea formatului de negocieri „5+2” după reuniunea de la Berlin? Luând în calcul şi faptul că acum negociatorii trebuie să se întâlnească în Bavaria, iarăşi, să pună în discuţie ultimele evoluţii în dosarul transnistrean, ce rol poate juca acum domnul Rogozin?
Valeriu Chiveri: „Domnul Rogozin joacă acelaşi rol pe care l-a jucat anterior, un rol de consolidare a regimului separatist de la Tiraspol. Reprezentanţii ruşi în formatul „5+2” sunt reprezentanţii de la Ministerul Afacerilor Externe, este un ambasador cu misiuni speciale care îşi are rolul lui acolo. Nu ştiu cât de bine coordonează instituţiile de stat din Federaţia Rusă, însă reprezentatul respectiv este de la Ministerul de Externe. Domnul Rogozin ce a făcut până acum şi vedem ce facem în continuare, depune eforturi pentru a sprijini regimul de la Tiraspol, inclusiv prin proiecte umanitare, financiare şi de tot felul. Nu am văzut nicio acţiune pe care ar fi făcut-o şi ar fi contribuit într-un fel sau altul la consolidarea încrederii între cele două maluri şi ar contribui la dinamizarea procesului de negocieri.”
Europa Liberă: Cu mai multe ocazii se spune că Tiraspolul ar fi sfătuit de Moscova cum să procedeze, cum să se comporte, atunci când e vorba despre reglementarea transnistreană. Întâmplător sau nu, dar liderul de acolo, Evgheni Şevciuk, a declarat pentru TASS că Moldova plănuieşte cu ajutorul NATO să pună presiune asupra regiunii transnistrene pentru a o obliga să renunţe la independenţă şi la buna relaţie cu Rusia. E o declaraţie întâmplătoare făcută de Evgheni Şevciuk?
Valeriu Chiveri: „Nimic nou şi nu întâmplător a fost făcută această declaraţie. Regiunea transnistreană se confruntă cu probleme acute economice şi financiare şi tot regiunea transnistreană este, practic, în campanie electorală pentru alegerea aşa-numitului preşedinte în decembrie a acestui an. Evgheni Şevciuk şi-a pierdut toată autoritatea şi este în căutarea diferitelor soluţii pentru a-şi ridica ratingul şi una dintre cele mai simple, este binecunoscut, este căutarea inamicilor externi sau interni. Şi a găsit în situaţia aceasta relaţia Moldova-NATO, care, de altfel, este una nu foarte activă, din păcate, trebuie să recunoaştem lucrul acesta, şi nu pune în niciun fel presiune sau pericol asupra procesului de reglementare şi a regiunii transnistrene per ansamblu.”
Europa Liberă: Vom reveni la relaţia Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică, mai cu seamă că suntem în ajunul unui summit important din Polonia, summit-ul NATO. Dar până atunci, pentru că sunteţi un bun cunoscător al dosarului transnistrean, dumneavoastră, din analizele pe care le faceţi, din informaţiile pe care le aveţi, credeţi că acum chiar e un început de reglementare a crizei transnistrene?
Valeriu Chiveri
Valeriu Chiveri: „După o perioadă îndelungată de stagnare, după doi ani, procesul s-a pornit, dar aceasta nu înseamnă că guvernarea va reuşi, cei care sunt responsabili de acest dosar să ajungă la nişte rezultate concrete. Este adevărat că actorii importanţi în formatul „5+2” au un interes major de a livra rezultate până la sfârşitul acestui an. Și vorbesc aici, în primul rând, de Germania care deţine preşedinţia OSCE. Vedem activismul care este demonstrat de reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu. Sunt câteva elemente care ar putea sta la baza unor rezultate vizibile. Nu neapărat Republica Moldova ar trebui să le accepte în formula în care sunt prezentate pe masa de negocieri.”
Europa Liberă: Acest reprezentant al preşedinţiei germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, a cerut autorităţilor de la Chişinău, dar şi celor de la Tiraspol să avanseze către anumite înţelegeri concrete în chestiuni ca recunoaşterea diplomelor de studii transnistrene şi a plăcuţelor de înmatriculare auto. Aceste teme de negocieri au fost convenite la ultima reuniune în formatul „5+2” de la Berlin. Unii cred că se insistă Chişinăul să facă tot mai multe cedări în favoarea Transnistriei. Cui i-ar ajuta aceste cedări şi de ce să se facă aceste presiuni asupra Chişinăului?
Valeriu Chiveri: „Negocierile presupun şi cedări, compromisuri, dar atunci când lucrurile arată că numai Chişinăul trebuie să cedeze ceva sau să facă un compromis, evident că apar multe semne de întrebare. Eu mă întreb atunci: dacă chiar teoretic am ceda într-un dosar cum ar fi recunoaşterea documentelor de studii sau am găsi un compromis referitor la plăcuţele de înmatriculare auto, de ce nu am lega aceste două probleme sau una dintre ele cu situaţia fermierilor de la Dubăsari sau cu şcolile cu predare în limba română din regiune? Negocierile presupun anumite cedări şi compromisuri, dar ele trebuie să fie rezonabile şi să se încadreze într-o strategie generală de reglementare a conflictului şi să fie din ambele părţi.”
Europa Liberă: Germania cu orice preţ ar vrea totuşi să se apropie cele două maluri ale Nistrului sau ar exista o înţelegere germano-rusă pe chestiunea transnistreană?
Valeriu Chiveri: „Îmi este greu să spun dacă este o înţelegere sau nu, deşi în cadrul ultimei şedinţe în formatul „5+2” cam toţi participanţii au vorbit mai mult sau mai puţin într-o voce referitor la anumite subiecte. Ar putea fi un interes de moment care a coincis. Nu aş fi prea sigur că există un aşa-numit pact ruso-german care ar încerca să capituleze Moldova.”
Europa Liberă: Ideea federalizării ar putea să prindă contur? Pentru că mai multe voci sunt de părere că despre această variantă de soluţionare a problemei transnistrene se discută de mult timp. Ideea nu e nouă, întrucât încă Federaţia Rusă a cerut-o prin acel remarcabil plan Kozak. Ar fi o soluţie, federalizând Republica Moldova, să se obţină pace şi stabilitate aici?
Dmitri Rogozin și Evgeni Șevciuk, Tiraspol, 9 mai 2014
Valeriu Chiveri: „Nu cred că este în discuţie acest subiect la momentul actual. Şi nici în formatul „5+2” asemenea subiect nu s-a discutat, cel puţin, în perioada când am fost şi eu participant. Dar nu cred că se discută acum, fiindcă în ultima perioadă, de atunci de când a fost reluat acest format, părţile sau participanţii şi-au concentrat activitatea asupra unor subiecte înguste, fie libertatea de circulaţie, acum vorbim despre plăcuţele de înmatriculare auto, diplome ş.a.m.d. Nu s-au discutat subiecte globale, cum ar fi un document de reglementare comprehensivă a conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Dar paşii mici ar putea să însemne şi cedări mari?
Valeriu Chiveri: „Atunci când avem negocieri asupra unor subiecte cum sunt acestea pe masa de negocieri, trebuie să vedem şi aspectul general de reglementare, care ar putea încet-încet să fie parte la această reglementare. Dacă cedăm într-o parte care ulterior ar putea compromite reglementarea în general a conflictului, atunci mai bine nu facem nimic, în sensul nu cedăm aici, dar încercăm să găsim altă soluţie.”
Europa Liberă: Şi atunci ce poziţie trebuie să adopte Chişinăul oficial? Cum să se comporte în cadrul acestor negocieri?
Valeriu Chiveri: „Să insiste asupra poziţiei pe care o are. Cel puţin aşa am înţeles eu referitor la plăcuţele de înmatriculare auto, sunt argumente care ar trebui să fie luate în consideraţie şi de partenerii noştri.”
Europa Liberă: Ca de exemplu?
Valeriu Chiveri: „Unul care ar fi banal şi nu ar avea tangenţe cu reglementarea transnistreană, dar ar putea contribui la transnistrizarea transportului auto din Republica Moldova, când taxele de înregistrare diferă foarte mult şi atunci cetăţenii noştri sau o bună parte, că suntem şmecheri la tot felul de operaţiuni de felul acesta, şi aşa sunt foarte multe maşini înmatriculate în regiunea transnistreană care circulă şi la Chişinău, şi în alte regiuni. Şi atunci toată lumea s-ar întreba care este capacitatea statului de a gestiona un subiect care nu este atât de serios sau necomplicat? Ce să mai vorbim de altele!”
Europa Liberă: La modul serios, credeţi că a devenit prioritară soluţionarea problemei transnistrene pentru guvernarea de la Chişinău?
Valeriu Chiveri: „Nu cred că a devenit prioritară, fiindcă reglementarea transnistreană nu a fost niciodată un proiect naţional. Au fost instituţiile statului abilitate cu anumite prerogative pentru a se ocupa, cum ar fi Biroul pentru Reintegrare, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, au fost create grupurile de lucru, dar mai mult decât persoanele respective care erau implicate în soluţionarea anumitor probleme, societatea era distanţată și nu trebuia o atenţie deosebită. Dacă ne mai uităm și prin sondaje, problema transnistreană nu a fost niciodată una din preocupările cetăţeanului de rând. Şi atunci, dacă nu este o înţelegere că reintegrarea statului este o prioritate pentru toată ţara, pentru toată societatea, ne vine greu să spunem că este într-adevăr pentru guvernare un subiect pe care ar putea pedala foarte insistent în continuare.”
Europa Liberă: Dar menţinerea statutului de neutralitate a Republicii Moldova este o prioritate?
Valeriu Chiveri: „Trebuie să privim din mai mult puncte de vedere situaţia internă şi cea regională, şi externă. Cineva ar putea să critice că atragem prea multă atenţie poziţiei actorilor importanţi referitor la neutralitate, însă această neutralitate are şi avantajele că putem insista în continuare ca Federaţia Rusă să-şi retragă trupele de pe teritoriul ţării noastre. Deşi o putem face şi fără a avea acest statut de neutralitate, de blocuri militare nu vorbim, fiindcă am menţionat în câteva rânduri NATO, percepţia populaţiei este puţin dezavantajoasă, dacă pot spune aşa, pentru o apropiere mai mare de NATO. Dar aceasta este şi vina guvernărilor care s-au perindat din ’90 încoace, care nu au reuşit să explice ce înseamnă NATO şi care ar fi avantajele, dacă Republica Moldova ar avea o cooperare mai activă şi mai profundă cu această organizaţie.”
Europa Liberă: Autorităţile de la Chişinău au cerut vreodată Rusiei să garanteze neutralitatea Republicii Moldova?
Valeriu Chiveri: „Nu cunosc asemenea cazuri. Şi mă bucur că nu au făcut-o.”
Europa Liberă: Dar ar recunoaşte Moscova aceste granaţii de neutralitate pentru Moldova, dacă i s-ar cere?
Valeriu Chiveri: „Rusia insistă asupra elaborării şi adoptării unei legi cu privire la neutralitate. Şi este foarte interesant că pentru ei Constituţia ţării nu este atât de importantă, decât o lege organică care ar descrie în detalii ce înseamnă neutralitatea. Au mai fost făcute tentative şi pe plan intern de Partidul Comuniştilor, care era deja în opoziţie şi era foarte straniu că nu au încercat să facă lucrul acesta când erau la guvernare. Bănuiesc că acum ar putea să fie această idee promovată şi de alte partide pro-ruse, aşa cum promovează şi federalizarea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Vă referiţi, în primul rând, la Partidul Socialiştilor în frunte cu Igor Dodon?
Valeriu Chiveri: „Exact.”
Europa Liberă: Dar rezultatele reuniunii NATO de la Varşovia ar putea să deschidă ferestrele pentru reglementarea transnistreană?
Valeriu Chiveri: „Sincer vorbind, nu văd o legătură foarte strânsă între summit-ul NATO de la Varşovia şi reglementarea transnistreană. Este adevărat că într-o conferinţă de presă secretarul general NATO ar fi menţionat că NATO va susţine Georgia şi Moldova pentru consolidarea capacităţilor de apărare, dar lucrurile acestea sunt puţin diferite. NATO nu s-a implicat niciodată în reglementarea conflictului transnistrean, nu a venit cu sfaturi şi cu diferite soluţii pentru acest conflict, nu este parte la negocieri. Deci, nu cred că are vreo legătură.”
Europa Liberă: Dar secretarul general NATO a declarat că ar trebui să-şi întărească poziţia în flancul de est al Europei.
Valeriu Chiveri: „Acum în România lucrurile sunt mai mult sau mai puţin clare, se vorbeşte de Ţările Baltice şi, posibil, Polonia, dislocarea de trupe adiţionale NATO în acea zonă pentru protejarea statelor respective.”
Europa Liberă: Admiteţi o confruntare între Rusia şi NATO?
Valeriu Chiveri: „Nu, nu admit. Este una la nivel verbal suficient de mare. Deşi trebuie să recunoaştem că s-au reluat consultările în formatul consiliului Rusia-NATO.”
Europa Liberă: Şi, imediat după summit-ul NATO de la Varşovia, se convoacă iarăşi consiliul Rusia-NATO.
Valeriu Chiveri: „Prima şedinţă după mai bine de 20 de luni a avut loc în aprilie. Şi următoarea, corect aţi menţionat, va avea loc după şedinţa de la Varşovia.”
Europa Liberă: Moldova va fi prezentă la acest summit NATO din capitala poloneză. Cum vedeţi dumneavoastră relaţia ţării cu NATO? De când Moldova are un plan individual cu Alianţa Nord-Atlantică, ţara este prezentă la toate reuniunile NATO.
Valeriu Chiveri: „Reuniunile NATO la nivel înalt au loc în formate diferite. Nu neapărat suntem parte acolo unde se iau deciziile şi se discută cele mai importante subiecte de securitate euroatlantică.”
Europa Liberă: Pe cât este de uşor totuşi, într-o societate atât de divizată, să promovezi o relaţie bună între Moldova şi Alianţa Nord-Atlantică?
Valeriu Chiveri: „Lucrurile s-ar simplifica, dacă propaganda unor media străine nu ar fi atât de omniprezentă în Republica Moldova. Mă refer la propaganda rusească, care este una foarte agresiv focusată împotriva Uniunii Europene şi NATO. Iar cetăţenii noştri, din păcate, continuă să se lase manipulaţi de această propagandă.”
Europa Liberă: Şi, până la urmă, decizia aparţine cetăţenilor sau guvernării? Ce relaţii trebuie să aibă ţara cu Alianţa Nord-Atlantică?
Valeriu Chiveri: „În contextul statutului de neutralitate, guvernanţii ar putea să găsească o formulă de aprofundare a relaţiilor. Și, în acelaşi timp, să explice societăţii care sunt avantajele pentru noi, în special, în situaţia de securitate regională foarte şi foarte complicată.”
Europa Liberă: Cine îi asigură astăzi Moldovei umbrelă de securitate?
Valeriu Chiveri: „Bună întrebare. Este un lucru important că totuşi avem o relaţie deosebită cu NATO în sensul Parteneriatului pentru Pace, avem două instrumente oferite de NATO la summit-ul precedent. Este vorba de platforma de interoperabilitate şi consolidare a capacităţilor de apărare. Deci, nu putem vorbi exact că aceste elemente constituie şi umbrela de securitate pentru Republica Moldova, dar NATO este la hotarele noastre, aceasta este iarăşi un avantaj. Pe de altă parte, dacă privim la exemplul Ucrainei, nici garanţiile care au fost oferite de cei mari în ’94 nu au fost respectate. Interesele geopolitice ar putea să prevaleze, atunci când vorbim de anumite umbrele de securitate, sau umbrelă de securitate pe care o avem sau nu o avem astăzi.”
Europa Liberă: Insecuritatea în această regiune unde se află Moldova ar fi în interesul Moscovei?
Valeriu Chiveri: „În interesul Moscovei ar fi să menţină o Moldovă slabă şi fără un viitor cert, lucru care l-a făcut ultimii 25 de ani, prin declanşarea conflictului de pe Nistru şi în continuare prin diferite metode de şantaj şi embargouri, presiuni economice, dar şi prin coloana a cincea pe care o susţine şi moral, dar şi, mai important, financiar.”
Europa Liberă: Kremlinul va oferi sprijin regiunii transnistrene în continuare? Pentru că cei de la Tiraspol se plâng că au fost tăiate din sumele care se acordau drept asistenţă financiară pentru regim şi pentru regiunea de acolo.
Valeriu Chiveri: „Indiferent de situaţia financiar-economică a Moscovei, pentru o ţară ca Rusia o sumă de 10-20 de milioane de dolari este nu foarte mare pentru a susţine un regim şi a menţine în şah nu numai Republica Moldova, dar şi hotarele de Vest ale Ucrainei.”
Europa Liberă: Cum menţin în şah?
Valeriu Chiveri: „O zonă de instabilitate cu prezenţa militară rusă în regiune. Prezenţa militară este şi astăzi acolo, sunt înrolaţi cetăţenii de pe teritoriul stâng al Nistrului. Au fost şi câteva reacţii din partea Ministerului de Externe. Mă bucur că autorităţile au luat o atitudine corectă în acest sens. Dar, iarăşi, aş utiliza acelaşi cuvânt – obrăznicie, atunci când Rusia ar putea să facă lucrurile acestea fără a face din aceasta show. Dar o face deschis, parcă ar încerca să vadă care ar fi reacţia autorităţilor de la Chişinău în momentul când acestea îşi doresc să îmbunătăţească relaţiile cu Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: O ultimă acţiune întreprinsă de autorităţile de la Tiraspol: cei care vor vorbi de rău armata rusă din stânga Nistrului vor fi atraşi la răspundere penală. Cui se dau semnale?
Valeriu Chiveri: „Cred că este vorba de perioada preelectorală şi prin diferite metode cei de la Tiraspol încearcă să atragă simpatia celor de la Moscova. Iar lupta acolo este clar că se dă între aşa-numitul preşedinte al sovietului suprem Krasnoselski şi Şevciuk. Deci, toate metodele sunt bune pentru a obţine sprijinul celor fără de care, în principiu, regiunea nu ar putea exista.”
Europa Liberă: După 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, cine mai ia în serios declaraţiile liderilor de la Tiraspol, când spun că Transnistria va lupta pentru a obţine independenţă?
Valeriu Chiveri: „Nu mai ia nimeni în serios aceste declaraţii, în special, ţinând cont de situaţia care s-a schimbat foarte mult în Ucraina, iar regiunea transnistreană devenind o insulă între Republica Moldova propriu-zisă şi Ucraina care priveşte cu ochi diferiţi şi regimul de la Tiraspol, dar şi felul în care ar trebui să fie reglementat un conflict separatist de felul celui din regiune transnistreană, confruntându-se cu acţiuni similare ale Federaţiei Ruse în Doneţk şi Lugansk. Nu cred că ia cineva în serios, iar capacitatea Rusiei de a influenţa serios situaţia în regiune totuşi s-a micşorat considerabil, chiar dacă financiar şi moral continuă să sprijine acest regim.”
Europa Liberă: Ce aşteptări legaţi de negocierile în formatul „5+2” din Bavaria?
Valeriu Chiveri: „Cred că vor continua presiunile asupra guvernării de la Chişinău să accepte anumite cedări, dacă le putem spune aşa. În primul rând, este vorba de înregistrarea plăcuţelor pentru automobilele transnistrene, iar dacă se va simţi că acest rezultat nu va fi obţinut, nu m-aş mira că aceste negocieri ar putea să fie reprogramate pentru o perioadă mai târzie. Dar să vedem cum va merge.”