Politologul polonez Bartlomiej Zdaniuk, profesor universitar la Universitatea de la Varșovia, despre rezultatele summitului NATO pentru Europa de Est și țările vecine din afara Alianței.
Bartłomiej Zdaniuk: „Declarația finală a summitului NATO de la Varșovia este una foarte lungă – are în jur de 140 de articole și se referă la foarte multe subiecte. Dar ce este foarte interesant și ce se poate constata este că în foarte multe articole se zice în mod foarte clar și unanim că întreaga responsabilitate pentru situația din Ucraina o poartă Rusia, că Rusia este responsabilă Rusia a violat foarte multe principii și că nu se poate relua discuția, cum se spune în limba engleză să facem business „as usual”, deci ca de obicei. Deci nu se mai poate așa dacă Rusia nu se întoarce la respectul pentru principii care a fost înainte de agresiunea sa împotriva Ucrainei în 2014.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Bartlomiej Zdaniuk
Acest aspect este foarte important pentru că din punctul de vedere al mai multor țări din Europa din Vest, Rusia nu este considerata ca un agresor sau ca o amenințare. Însuși președintele Franței a zis că Rusia nu este niciun fel de amenințare. Deci, o declarație care nu are nicio legătură cu punctul de vedere al Poloniei, al României sau al altor țării din Europa Centrală și din Est.”
Europa Liberă: De ce există această diferență de percepție între țările din Vestul și cele din Estul Uniunii Europene?
Bartłomiej Zdaniuk: „Pentru Franța, și mai ales pentru elita din politică a Franței de exemplu inamicul numărul unul este America. Pentru ei America este un fel de mare Leviatan care vrea să controleze toată lumea, toată planeta. Este un argument repetat foarte des: că în 1991 Rusia de fapt a fost jignită, cu colapsul Uniunii Sovietice, că a fost iarăși jignită în 1999 când s-a extins organizația NATO…
Aceste argumente sunt și auzite foarte des mai ales în Franța. Și de aceea sunt foarte multe mulțumit că în comunicatul final s-a reafirmat în unanimitate că Rusia a depășit foarte multe limite și principii și acum calea pentru a redeveni la un dialog normal este în primul rând inviolabilitatea frontierelor.”
Europa Liberă: Revenind la declarația finală a summitului NATO de la Varșovia, din punct militar ce a obținut Polonia, România și țările Baltice?
Bartłomiej Zdaniuk: „Partea militară pentru noi, polonezi, dar și pentru români și pentru Țările Baltice este una foarte importantă. S-a hotărât că vor fi prezente în teritoriul nostru unități militare ale NATO. Acest lucru este foarte important, pentru că din 1999 încoace țările noastre făceau parte din NATO - bine, România un pic mai târziu, la fel și Țările Baltice, dar totuși peste zece ani. Numai că în momentul de față este vorba de o prezență mai mult cumva politică, pentru că fizic trupele NATO nu erau prezente pe teritoriile noastre.
S-a pornit cumva în România cu baza de la Deveselu sau în Polonia cu baza de la Redzikowo, care au baze legate de scutul anti-rachetă, numai că asta era preponderent o baza americană. În momentul de față, s-a hotărât o prezență militară internațională a NATO în Polonia și în Țările Baltice. Și acest lucru este foarte important pentru că, în sfârșit, Alianța NATO a dobândit nu numai această dimensiune politică, dar a dobândit și dimensiunea militară, una care este foarte importantă.
Bineînțeles, ca lucrurile să fie foarte clare – este vorba de o prezență de patru batalioane. Deci, este o prezență foarte, foarte scăzută și modestă în comparație cu ce are Rusia în Kaliningrad sau pe teritoriul său principal. Deci, oricum, toată capacitatea militară a Rusiei în continuare este mult mai importantă decât cea care poate să fie a NATO.
Deci, nu vorbim despre o paritate militară – această egalitate nu există, Rusia are un avantaj foarte mare. Numai că, care este diferența? Diferența este că dacă cineva ar fi avut ideea de a ataca țările din Europa Centrală și din Est, precum Polonia și Țările Baltice, atunci va fi nu numai un atac împotriva țărilor respective, dar și un atac împotriva Alianței, împotriva trupelor americane, respectiv, britanice, canadiene, germane, care vor fi staționate acolo.
Deci, această prezență militară este un factor care contribuie la întărirea păcii și stabilității – pentru că cel care va dori să atace, va fi nevoit să-și pună întrebarea dacă într-adevăr dorește acest lucru.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ați amintit acum de acest principiu al solidarității în cadrul NATO. Spuneți-mi, vă rog, după acest summit NATO, din punctul dumneavoastră de vedere, la ce se poate aștepta ca umbrelă de securitate Republica Moldova, Ucraina și Georgia, având în vedere conflictele care există pe teritoriul acestor state, generate de Federația Rusă. Ne putem aștepta la o reacție mai la obiect a NATO în cazul repetării unor rapturi de teritorii sau a unor agresiuni directe, așa cum a fost în 2014 în Ucraina?
Bartłomiej Zdaniuk: „În primul rând trebuie spus că țările pe care le-ați menționat dumneavoastră nu fac parte din organizația Tratatului Nord-Atlantic, deci, nu fac parte din NATO, pentru mai multe motive: fie că nu au putut, fie că nu și-au dorit acest lucru. În ceea ce privește Republica Moldova, dacă nu mă înșel, în Constituția Republicii Moldova stă scris că Republica Moldova este un stat neutru. Deci, dacă Republica Moldova ar fi dorit să facă parte din NATO ar fi fost nevoită să-și schimbe Constituția sau să-și schimbe măcar un articol din Constituție.
Alianța NATO funcționează după principiul solidarității care este menționat în articolul cinci, dar care, bineînțeles, privește membrii NATO. Țările precum Ucraina, Georgia sau Republica Moldova nu fac parte din această alianță și deci nu se poate vorbi despre o reacție cumva directă, un fel de automatism care s-ar fi pornit imediat după vreo agresiune.
În schimb, ce se poate spune este că NATO poate constitui un fel de cadru pentru, de exemplu, modernizarea forțelor militare. Unul dintre articolele declarației finale ale summitului de la Varșovia este consacrat Republicii Moldova și se spune acolo că NATO poate ajuta Republica Moldova în ceea ce privește modernizarea forțelor armate. Și cred că acest lucru este posibil – dincolo de clivajele politice în Republica Moldova cred că indiferent cine ar fi la guvernare în Republica Moldova, ar fi foarte interesat să aibă un dialog din punct de vedere măcar de schimb de experiență și de tehnică militară cu NATO. Și acest lucru este foarte important.
În ceea ce privește Ucraina în declarația respectivă s-a menționat că NATO vrea ca în continuare problema separatismului, inclusiv din Republica Moldova, să fie rezolvată după principiile deja stabilite mai ales în cadrul OSCE-ului. Pentru Ucraina, Alianța a mers și un pic mai departe în sensul că s-a hotărât crearea unei asistențe pentru Ucraina, o misiune care vă munci pe teritoriul Ucrainei pentru a contribui la modernizarea armatei ucrainene.
Deci, cred că aici toate aceste țări au acum o posibilitate, o oportunitate foarte interesantă. Numai că, bineînțeles, nu va fi posibil niciun mecanism de implicare directă, pentru că aceste țări nu fac parte din NATO.”
Europa Liberă: V-ați referit de la începutul interviului nostru la această relație dificilă care există în acest moment între NATO și Rusia. Vedem că emisarii ruși deja au reacționat pe parcursul acestor zile la ceea ce se întâmplă la Varșovia. Credeți că ne putem aștepta în continuare ca Rusia să treacă de la retorică la acțiuni concrete? Care ar putea fi acțiunile concrete ale Rusiei după acest summit?
Bartłomiej Zdaniuk: „Eu cred că Rusia a devenit maestru în pregătirea mai multor scenarii. Eu cred că sunt foarte multe scenarii care sunt elaborate, pregătite la Moscova și ele sunt aplicate în momentul considerat cel mai potrivit.
Agresiunea în Ucraina, anexarea Crimeii a fost pregătită de mulți ani de zile, s-a hotărât atunci că este momentul cel mai potrivit și s-a făcut.
Rusia, mai ales acum, când șeful statului este Vladimir Putin, dar chiar dacă n-ar fi fost dânsul, ci altă persoană, este clar că va încerca să folosească fiecare oportunitate pentru a dezbina unitatea țărilor NATO, de exemplu Brexit, de exemplu alegerile prezidențiale în America care vor avea loc anul acesta în noiembrie… Va fi un fel de încercare permanentă, exact cum este cazul cu avioanele militare rusești, care, de fiecare dată, dacă este posibil, încearcă cumva să intre în spațiul aerian al altor țări. De ce? Pentru a testa în mod permanent capacitatea de reacție a altor țări.
Rusia este convinsă că ea este centrul lumii. Rusia este convinsă că ea este țara cea mai frumoasă, cea mai importantă și cea mai progresistă. Rusia nu a acceptat nimic niciodată, Rusia acceptă numai limbajul direct și de forță. Rusia este un stat imperial. Ce înseamnă imperial? Expansiunea spre vecinii săi este, de fapt, singura cale de a întări situația internă în Rusia. Rusia care nu-și ocupă nu-și atacă vecinii este o Rusie slabă. Și asta este foarte clar pentru că, în ceea ce privește partea internă, Rusia are foarte puțini factori de consolidare statală. Deci, această țară nu se poate, din păcate pentru ea și pentru vecinii săi, proiecta să poată cumva construi, să poată cumva gândi fără acest factor de verticală a puterii, de forță, de dimensiune militară.
Și, din păcate, din acest motiv, Rusia, cumva, ea însăși își face rău. Pentru că vecinii săi, și nu numai vecinii săi direcți dar și alte țări, au înțeles că cu Rusia nu se poate altfel. S-a trecut o frontieră și această frontieră a fost anexarea Crimeii. Până atunci cred că totul era posibil și tot felul de jocuri erau posibile. Acum s-a înțeles foarte clar că nu se mai poate. Și cred că Rusia însăși va suferi mai mult. Deja Rusia a suferit foarte mult, fiindcă situația economică s-a deteriorat.
Deci, asta este întrebarea: când, pentru că sigur va veni acest moment, când Rusia va înțelege că nu asta este calea de a crea o țară puternică. Nu ești puternic atunci când intri în țara vecină – atunci te face de râs. Când ocupi Crimeea, te faci de râs – nu ești un erou, ești un fraier, așa se poate spune.
Și când tovarășii de la Kremlin vor înțelege acest lucru, atunci lucrurile se vor schimba. Numai că, bineînțeles, putem să avem dubii dacă acest lucru va fi înțeles cândva de sus-menționații de la Moscova.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, ca polonez, cum vedeți această buclă istorică: la 25 de ani de la colapsul Pactului de la Varșovia, summitul NATO care pune niște baze de apărare în Europa de Est mai solide ca până acum?
Bartłomiej Zdaniuk: „Bineînțeles, este un moment de bucurie pentru că am consolidat și mai mult independența noastră, capacitățile noastre de a acționa.
Dacă avem umbrela pe care o constituie NATO, atunci acest lucru este foarte benefic pentru dezvoltarea noastră proprie – devenim o țară mult mai atractivă în ceea ce privește comerțul internațional, ca loc unde se pot face investiții străine. Pentru că dacă țara nu este sigură, dacă nu se știe ce va fi în țara respectivă, nu va veni nimeni să investească acolo.
Acum, când s-a spus clar că NATO nu vrea să renunțe la niciunul din membrii săi, deci toți au dreptul la exact aceeași apărare, la aceleași garanții de securitate, atunci, pentru noi este foarte important pentru că știm că nu suntem singuri față de un stat care este imprevizibil.
Și vreau să subliniez aici că nu este vorba numai de Vladimir Vladimirovici. Vladimir Vladimirovici unii pot spune că este un jucător bun și știe foarte bine în ce moment jocurile trebuie oprite. Dar noi vrem să construim un sistem de securitate nu numai pentru Vladimir Vladimirovici, dar pentru o perspectivă de zeci de ani. Nu știm cine va fi în urma lui Vladimir Putin, când va veni momentul va fi înlocuit. Și dacă va veni altcineva care poate că nu este un jucător atât de bun? Deci, nu ne interesează personalitatea unui șef de stat, ci ne interesează situația în mod general.
Suntem o regiune care de sute de ani face parte din lumea vestică, din lumea occidentală, cu principii occidentale. Nouă nu ne place principiul verticalei puteri. La noi este exact invers – nu verticala puterii, ci principiul de subsidiaritate, principiu unde are foarte mult de spus puterea locală. Deci, exact invers decât vrea să facă Putin, exact invers de cât vrea să aibă Rusia.
Și rezultatele noastre economice arată că dreptate avem noi. Ca un singur simptom, foarte interesant – cât la sută din Produsul Intern Brut dețin întreprinderile mici și mijlocii? În cazul Poloniei, vreo două treimi, peste 60 la sută din PIB-ul polonez, în creează IMM-urile. Întrebarea este cât la sută sunt în Rusia? Dacă nu mă înșel, în jur de 15 la sută.
Deci, structură economică, structură socială, structura statului, modul de gândire este cu totul diferi. Și pentru noi, în Polonia, dacă cineva ar fi spus că trebuie să folosim model rusesc, că trebuie să mergem în Uniunea Vamală, este absolut invers decât hotărârea pe care am făcut-o noi – și nu acum 25 de ani, ci acum 1000 de ani. Statul polonez există de 1050 de ani. De atunci, din anul 966 suntem un stat vestic și asta vrem să și rămânem!”