Fostul funcționar al Centrului Național Anticorupție, Mihail Gofman, continuă să provoace reacții, unele nervoase, cu dezvăluirile sale despre „furtul miliardului” și alte scheme frauduloase. Declarațiile lui Gofman i-au împărțit pe „formatorii de opinie” între cei care-l consideră bine-intenționat și sincer și cei care cred că ar face jocuri politice. Procuratura generală a dat azi publicității un comunicat de presă în care, fără să-l numească pe Gofman, cere celor care vorbesc despre „devalizarea sistemului bancar” să „manifeste responsabilitate”.
Procuratura Generală notează că recentele declaraţii despre devalizarea sistemului bancar moldovean ar fi „eronate sau speculative” şi că ar avea scopul de a „discredita” investigaţiile organelor de drept. În acelaşi comunicat, Procuratura aminteşte că pentru anchetarea fraudelor din domeniul bancar s-au creat grupuri de urmărire penală formate din procurori, ofiţeri de urmărire penală şi ofiţeri de investigaţii de la Centrul Naţional Anticorupţie. Se precizează că ancheta a „avansat semnificativ” urmare a informaţiilor obţinute în urma colaborării cu mai multe state, între care Letonia, SUA şi Ucraina, dar şi cu reprezentanţii companiei Kroll. Pe final, Procuratura a făcut un apel către toți cei care dețin informații relevante să respecte legea și să se prezinte în fața procurorilor.
Your browser doesn’t support HTML5
În actualitatea zilei cu Alla Ceapai
Declarația Procuraturii vine la două zile după ce la Washington, Mihail Gofman, fostul șef-adjunct al Serviciului prevenire și combatarea spălării banilor din cadrul CNA a declarat că investigarea furtului miliardului din sistemul bancar moldovenesc are nevoie de sprijin internațional deoarece în Republica Moldova nu există forţe suficiente. El a mai declarat că nimeni nu se ocupă de investigarea acestui jaf şi l-a numit pe Vlad Plahotniuc drept primul şi cel mai important „beneficiar” al fraudei.
Gofman, care a fost citat de trei ori pentru marturii oficiale asigurase că se va prezenta la Procuratură la întoarcerea din Statele Unite. Anterior, Mihail Gofman şi un fost angajat al Băncii Sociale, Sergiu Sagaidac, au descris schema care a făcut posibilă frauda bancară la trei ediţii succesive a emisiunii „Interpol” de la TV7. Moderatoarea emisiunii, cunoscuta jurnalistă Natalia Morari, s-a plâns că a fost avertizată „să aibă grijă” de securitatea sa, după ce i-a avut ca invitaţi pe Gofman şi Sagaidac.
Inspectoratul General al Poliției a anunţat astăzi că s-a autosesizat în cazul jurnalistei Natalia Morari, şi că verifică „autenticitatea presupuselor amenințări și eventuala lor proveniență”. Iniţierea unei investigaţii penale va fi posibilă după ce jurnalista va depune o plângere oficială, precizează poliţia.
Într-o reacţie pe Facebook, Natalia Morari, salută că IGP s-a autosesizat, însă precizează că ea nu a semnalat că a fost ameninţată, ci doar că a fost preîntâmpinată „prietenește de o sursă”. Morari spune că nu va depune plângerea pentru a-şi proteja sursa. „Pornirea cauzei penale în urma depunerii plângerii le-ar da anumite pârghii legale de a avea acces legal la telefonul meu şi toata comunicarea prin mail si nu numai. Pentru a-mi proteja sursa, nu o voi face”.
Mai mulţi reprezentanţi ai partidelor de la guvernare au refuzat să comenteze până acum pretinsele dezvăluiri despre furtul din sectorul bancar, sugerând că le tratează cu neîncredere.
Iată ce ne-a spus secretarul general al Președinției, Ion Păduraru, căruia i-am cerut un comentariu:
„Sunt organele de drept care se ocupă de acest caz. Preşedintele nu are nici o atribuţie să se implice în activitatea organelor de urmărire penală. Competenţa aparţine Procuraturii generale şi Procuraturii anticorupţie.”
Instituțiile de presă considerate a fi loiale guvernării subliniază că Mihail Gofman ar pune în aplicare un scenariu de eschivare de răspundere pentru acoperirea propriilor fraude.