Se împlinesc 21 de ani de când Republica Moldova este membră a Consiliului Europei. Într-un interviu la Radio Europa Liberă, prilejuit de eveniment, ambasadoarea Corina Călugăru, reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă CoE, i-a vorbit Lilianei Barbăroșie despre eforturi de perfecționare a procesului electoral, dar și despre ecourile legislației anti-propagandă din Parlamentul moldovean.
Your browser doesn’t support HTML5
Corina Călugăru, reprezentant permanent al R. Moldova pe lângă CoE, răspunde întrebărilor Europei Libere
Corina Călugăru
Corina Călugăru: „Modificările introduse la Codul Electoral au fost consultate extensiv cu membrii Comisiei de la Veneția care în cele din urmă au fost adoptate în cadrul sesiunii ordinare a Comisiei din luna iunie. Pe domeniul electoral în plus s-a reușit obținerea asistenței pentru organizarea alegerilor prezidențiale, deci este vorba despre un proiect care asistă autoritățile Republicii Moldova în pregătirea alegerilor, dar și asistă în pregătirea și dezvoltarea capacităților societății civile de a monitoriza procesul preelectoral și alegerile propriu-zise.
În cel de-al treilea rând, este vorba totuși de un proces de cooperare. Comisia de la Veneția a oferit opinia, opinia a fost luată în considerare în măsura posibilităților de către autorități. Acum de la adoptare și până la implementare este foarte important să implementăm ceea ce s-a adoptat sau procesul de dialog și problemele identificate urmează a fi între timp reglementate în măsura posibilităților la fel potrivit cadrului legal oferit de către Parlamentul țării. Îngrijorările care parvin pe parcursul procesului electoral la fel sunt luate în considerare și atunci important este să fie dialog, iar în identificarea problemelor să se găsească soluțiile de rigoare.”
Europa Liberă: Ar putea exista riscul ca alegerile prezidențiale să planeze asupra lor anumite semne de întrebare dacă nu se remediază și dacă aceste îngrijorări pe plan local vor crește în intensitate?
Corina Călugăru: „La acest moment îngrijorările de la Chișinău au fost notate de către Consiliul Europei, dar în același timp se pregătesc misiunile de monitorizare. A fost luată decizia privind echipa de monitori din partea Adunării Parlamentare al Consiliului Europei și, precum am menționat și proiectul de asistență. Prin urmare, există deja experți care monitorizează situația și la moment, cel puțin, misiunea încă nu a fost notificată vizavi de careva îngrijorări majore suplimentare. Spre toamnă cred că va fi o imagine mult mai vizibilă asupra situației, de fapt.”
Europa Liberă: Ce așteptări are Consiliul Europei în raport cu aceste alegeri, în sensul felul cum vor fi ele organizate și cum se vor derula?
Corina Călugăru: „Pentru alegerile prezidențiale a fost adoptată decizia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind atașarea unei misiuni în teren pentru lunile septembrie-octombrie. Și în paralel, evident că în această misiune vor fi implicați și reprezentații, experții Comisiei de la Veneția care au obiectivul să monitorizeze, să observe cum se implementează cadrul adoptat potrivit opiniei Comisiei de la Veneția.”
Europa Liberă: Să discutăm un pic despre presă. Este instituția care este la fel foarte importantă pentru o democrație și este observată mereu de Consiliul Europei. Se pregătesc acum la Chișinău niște amendamente, nu se știe cu siguranță dacă vor fi aprobate, dar se pare că spre asta merg lucrurile. Niște amendamente referitoare la mediile care difuzează televiziuni rusești, se numesc aceste amendamente antipropagandă. În ce măsură ne-ați putea spune ce părere există la Consiliul Europei despre această intenție a Republicii Moldova?
Corina Călugăru: „În primul rând, Consiliul Europei este obișnuit ca în situația modificărilor aduse la legislația privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului și aici vorbim, inclusiv de libertatea de asociere și libertatea de exprimare să fie consultată opinia structurilor Consiliului Europei, inclusiv a Comisiei de la Veneția. Evident subiectul libertății de exprimare, libertății jurnaliștilor, subiectele relative propagandei sunt discutate mai des dat fiind și situația din alte state membre ale Consiliului Europei. La moment, la fel, se ia notă, în cazul în care discuțiile sunt prea dure atunci și noi considerăm că este cazul să fie în situațiile unde există prea multă tensiune sau argumente radicale în opoziție este mult mai bine să se consulte o opinie a structurilor relevante pe domeniu pentru a se evita disensiunile. Cred că Republica Moldova a realizat foarte multe în domeniul libertății de exprimare și libertății presei și este cazul când menținem aspectul și dezvoltarea apropiată a acestui domeniu.”
Europa Liberă: În același timp Ucraina care la fel este stat membru al Consiliului Europei a aplicat niște restricții, e adevărat mult mai devreme, s-au interzis și acolo programe considerate a fi de propagandă. De ce acolo s-a reușit fără ca să fie mari critic din partea Consiliului Europei și unde e problemă în cazul Republicii Moldova?
Corina Călugăru: „În cazul Ucrainei modificările care le-au introdus în acest domeniu la fel au fost consultate cu Consiliul Europei, inclusiv cu alte structuri internaționale care au competență în acest domeniu. Precum și menționasem anterior orice modificări aduse libertăților fundamentale și în special libertății de asociere și, libertății de exprimare este constructiv să fie consultate cu structurile de rigoare, dat fiind faptul că în paralel avem Convenții ale Consiliului Europei care în același timp introduc unele limitări pentru a se evita bunăoară Convenția de la Lanzarote privind protecția abuzurile sexuale împotriva copiilor sau Convenția privind crimele informatice.
În cazul în care privim trei instrumente ale Consiliului Europei, dar fără punct de legătură între ele poți interpreta din diferită perspectivă. Când se vorbește despre propagandă cred că indiferent vor exista mai multe opinii și atunci pentru evitarea acestor opinii sau când se discută subiecte destul de complexe este important să utilizăm opinii profesionale, legale bazate pe prevederile cadrului internațional la care Republica Moldova este parte. Și probabil pe alocuri uneori poate se exagerează cu unele argumente, dar cred că este cel mai important să se țină cont de argumentele juridice care în esență să ajute funcționalitatea și democrația în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Au fost expediate anumite solicitări în acest sens la adresa Consiliului Europei din partea autorităților de la Chișinău?
Corina Călugăru: „La moment încă nu am fost contactați la acest subiect.”
Europa Liberă: Ați fost recent numită din ce știu eu coordonatoare tematică pentru politica informațională la nivelul Consiliului Europei. Ce presupune această funcție care sunt beneficiile pentru Moldova, cum urmează să realizați acest mandat?
Corina Călugăru: „Este adevărat, începând cu 1 septembrie voi exercita și funcția de coordonator tematic privind politica informațională a Consiliului Europei. Este un mandat care prevede informarea și coordonarea subiectelor privind strategia Consiliului Europei de guvernare a Internetului, dar și promovarea standardelor și instrumentelor relevante domeniului guvernării Internetului. Aici vorbim și de primele informatice, introducerea aspectului de internet în educație, libertatea de exprimare, protecția jurnaliștilor ș.a.m.d., inclusiv sporirea cooperării Consiliului Europei cu alte structuri internaționale competente în domeniul guvernării internetului.
Pentru Republica Moldova este avantaj prin care urmează să se depună eforturi în continuare în vederea dezvoltării acestui domeniu. Pe de altă parte, deja avem servicii apreciate la nivel internațional, cred că nu este cazul să ne oprim aici, dar să dezvoltăm în continuare domeniul, inclusiv să conștientizăm contribuția fiecăruia și rolul internetului care este la acest moment. Nu vorbim doar despre accesul la internet, dar și de prevenirea și combaterea fenomenelor care se întâmplă pe platformele online.”
Europa Liberă: Cum este privită, vorbind despre Internetul și despre controlul Internetului, cum este privită această inițiativă legislativă care a obținut denumirea de Legea „Big Brother”?
Corina Călugăru: „Noi ne bucurăm faptului că acest proiect de lege în final a ajuns la Comisia de la Veneția pentru a fi examinat, inclusiv împreună cu structurile competente ale Consiliului Europei care sunt competente în domeniul crimelor informaționale și Convenție de la Lanzarote. Prin urmare, acum suntem în etapa schimburilor de informații, pentru că sunt introduse modificări în mai multe acte normative care urmează să se monitorizeze, dar să constate legalitatea și corectitudinea acestora raportate la Convențiile la care suntem parte, dar și cu cadrul normativ care există la acest moment. Și sperăm noi că până la sfârșitul anului vom avea opinia care va facilita legislativul de la Chișinău în adoptarea unei legi care să reconfirme atașamentul Republicii Moldova față de drepturile și libertățile fundamentale.”
Europa Liberă: Și autoritățile au garantat că până atunci nu aprobă legea, până nu sunt toate aceste discuții și coordonări?
Corina Călugăru: „Dat fiind faptului că deja s-a solicitat opinia cred că toată lumea este cointeresată să adoptăm, să avem un proces extensiv de consultări, dar și adoptarea unei text final potrivit opiniei care va fi oferită de către Consiliul Europei.”
Europa Liberă: Dna ambasadoare, aș vrea o precizare în raport cu subiectul anterior pe care îl discutam, Consiliul Europei are așteptări ca aceiași procedură să fie urmată și în cazul amendamentelor antipropagandă, deci să se solicite expertiză, să se discute și abia apoi să se treacă la alte acțiuni?
Corina Călugăru: „Cel mai important este în primul rând să se țină cont de expertiza care există la noi acasă, pentru că avem deja suficienți experți în domeniul libertății de exprimare, în special și subiectelor legate de propagandă. În cazul în care nu se găsesc răspunsurile la întrebările care ne dor mai tare acasă, atunci evident este bine să se apeleze la opinia și expertiza organizațiilor internaționale care ne sunt parteneri și care de altfel trebuie să luăm în considerarea faptul că atât Consiliul Europei, cât și alte structuri sunt partenerii noștri. Nu vor să ne învețe nimic, ba din contra se oferă opinii care să ne ajute să devenim un stat democratic, stat de drept în care fiecare cetățean să se simtă confortabil.”