Guvernul Cioloș a lansat, în dezbatere publică, noua Strategie Națională Anticorupție pentru perioada 2016-2020. Premierul Dacian Cioloș a reamintit că, atunci când e coroborată cu indiferența, corupția poate să ucidă. O strategie anticorupție eficientă, a precizat domnia-sa, trebuie să vizeze și actele în aparență mărunte, cum ar fi mica „atenție” pe care cetățeanul se simte obligat să o ofere funcționarului de la ghișeu sau „plicul” pe care pacientul îl strecoară in buzunarul medicului. Lupta anticorupție vizează toate instituțiile publice și succesul ei va depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi. Ministrul Justiției, dna Raluca Prună, a ținut să sublinieze că noua strategie națională, pentru prima oară, nu demolează ce s-a clădit anterior. Prioritatea absolută va fi prevenția. Programul anticorupție va beneficia de un buget de aproximativ 100 de milioane de euro.
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnal de corespondent: Alexandru Călinescu (Iași)
Nu întâmplător, țintele privilegiate sunt sănătatea și educația. Noul ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, a luat deja o serie de măsuri și pare hotărât ca, până la sfârșitul mandatului, să atace frontal cel puțin două chestiuni nevralgice, chestiunea achizițiilor și problema concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere în spitale. La rândul său ministrul Educației, Mircea Dumitru, e decis să continue operația de retragere a titlurilor de doctor obținute fraudulos și să pună accent pe corectitudinea și profesionalismul actului didactic, pentru ca școala să-și redobândească prestigiul pierdut. Și alți miniștri se implică nemijlocit în lupta anticorupție, cazul cel mai cunoscut fiind al ministrului Fondurilor Europene Cristian Ghinea.
Corupția s-a instalat, din nefericire, la toate nivelele societății românești. Nenumărați sunt cei care – parlamentari, primari, funcționari publici, oameni de afaceri etc. – au fost anchetați, puși sub acuzare și – mulți dintre ei – condamnați. Fapte deosebit de grave au fost tolerate și ascunse ani de zile, cu complicitatea unor persoane sus-puse. Scandalul dezinfectanților diluați e doar unul dintre exemple. Cum a fost posibil ca într-un sat din România, e vorba de Berevoiești, să avem, în secolul XXI, un caz sinistru de sclavie, ce pare și el să dateze de mai mulți ani? Și ne amintim și cum, în 2012, complicitățile de la vârful puterii au vrut să-l scoată basma curată pe Victor Ponta, pe atunci premier, care are astăzi tupeul să conteste verdictul de plagiat vizând doctoratul său obținut prin furt intelectual.
Nu e de mirare că tovarășii de partid ai lui Victor Ponta atacă permanent guvernul Cioloș, calomniindu-l pe ministrul Educației și cerând repetat demisia ministrului Justiției. Să sperăm că vor rezista până la alegerile din toamnă. După aceea însă, dacă vom avea o nouă guvernare P.S.D., vom asista cu siguranță la o încercare de revanșă a corupților și a impostorilor. Va fi un test extrem de important pentru viața publică din România.