Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunţat pentru marţea viitoare „dezbateri publice largi” pentru propunerile de modificare a Codului audiovizualului în vigoare, precum şi pentru proiectul noului Cod al audiovizualului. Speakerul democrat şi-a întitulat iniţiativa acestor dezbateri „Propaganda şi produsul local – provocările din spaţiul mediatic al Republicii Moldova”. Pe de altă parte, experţi media independenţi consideră această acţiune drept o nouă manevră a guvernării conduse de PD pentru a-şi asigura o legislaţie convenabilă în domeniul audiovizualului. O convorbire la această temă cu directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții cu Petru Macovei (API)
Europa Liberă: „Dezbateri publice largi”, așadar, anunţate de spicherul democrat Candu, dezbateri cu privire la propunerile de modificare a Codului audiovizualului în vigoare, precum şi pentru proiectul noului Cod al audiovizualului. Dvs. aţi caracterizat deja în presă această intenţie drept dorinţă a parlamentului „de a păcăli din nou opinia publică prin mimarea unui proces participativ de adoptare a modificărilor la legislația audiovizuală”. Ce vă face să credeți asta?
Petru Macovei
Petru Macovei: „Sunt câteva circumstanţe care m-au făcut să fac aceste aprecieri în raport cu intenţia Parlamentului, pe care nu o consider deloc sinceră, dimpotrivă consider că se doreşte să se mimeze un proces participativ. Vă reamintesc, avem proiectul Codului Audiovizualului care a fost înregistrat ca iniţiativă legislativă şi dezbătut deja de comisia parlamentară de profil în patru sesiuni de consultări sau audieri, sau cum s-o mai fi numit ele, consultări care au avut loc pe parcursul acestui an, iar acest Cod a fost votat în prima lectură.
De asemenea, s-au votat în prima lectură şi trei legi, un proiect de lege al PD, altul al PL şi un proiect de lege iniţiat de guvern. Toate aceste trei iniţiative propunând amendarea vechiul Cod al Audiovizualului, care mai e în vigoare. Parlamentul a decis că aceste trei proiecte de lege vor fi comasate cu proiectul noului Cod pentru ca în lectura a doua să se decidă care din aceste amendamente vor fi acceptate sau nu.
Proiectul noului Cod al Audiovizualului, votat în prima lectură, a fost expertizat la nivel internaţional încă în anul 2011, inclusiv de către Consiliul Europei, de către OSCE. Parlamentul, apropo, în comunicatul de presă publicat ieri, delicat vorbind, a minţit, pentru că s-a spus că nu există o expertiză internaţională a proiectului Codului Audiovizualului. Este un fals. Există asemenea expertize făcute, aşa cum am spus, încă patru ani în urmă.
În situaţia în care există aceste expertize, inclusiv pentru proiectele PL şi PD, să mai organizezi o dată în plus nişte dezbateri nu e de rău, pe de o parte, pe de altă parte, însă, circumstanţele în care au loc aceste mişcări ale parlamentului denotă, din punctul meu de vedere, dorinţa PD, care controlează la momentul dat coaliţia de guvernare, să forţeze adoptarea în Parlament, probabil până la sfârşitul acestei sesiuni legislative, adică până în 31 iulie, a proiectului de lege nr. 218, cel iniţiat de către PD.
În presă au fost anterior investigaţii care au demonstrat că acest proiect de lege a fost elaborat de către PD în colaborare foarte strânsă cu actori interesaţi de pe piaţa media, fiind vorba de trustul General Media Group controlat de către Vladimir Plahotniuc şi agenţia de publicitate Casa Media, controlată de către acelaşi politician. Acest lucru denotă încercări de lobby din partea acestor structuri private. Luate în ansamblu, aceste lucruri demonstrează, aşa cum am spus, intenţia PD de a forţa adoptarea în Parlament, în scurt timp, probabil săptămâna aceasta sau viitoare, a propriei iniţiative, iar celelalte iniţiative, inclusiv cea a PL şi proiectul Codului Audiovizualului, probabil, vor fi lăsate pentru sesiunea din toamnă sau, în general, scoase de pe agenda parlamentului.”
Europa Liberă: Dar de ce şi pentru ce ar avea nevoie PD, de exemplu, de jocuri atât de sofisticate, cu „dezbateri largi”, cu „expertiză europeană” etc.?
Petru Macovei: „Repet, este o pseudo-încercare, pentru că expertizele deja există. Comunitatea internaţională, încă anul trecut, dacă e să ne referim strict la iniţiativa PD, a transmis mesaje foarte critice în raport cu această iniţiativă. Reamintesc ascultătorilor Dvs. este vorba de o iniţiativă cu două puncte cheie. Primul fiind interzicerea retransmisiei în Republica Moldova a posturilor de televiziune care conţin emisiuni informative şi emisiune de analiză politică din ţările care nu au ratificat Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră sau nu sunt membre UE.
Al doilea punct care, din perspectiva mea, este cu bătaie lungă şi va influenţa la modul direct dezvoltarea pieţii audiovizualului din Republica Moldova ţine de celebra expresie a produsului autohton în audiovizual. Ei bine, PD insistă ca radiodifuzorii autohtoni să fie obligaţi să aibă cel puţin opt ore de produs audiovizual autohton, adică creat aici, în Republica Moldova cu forţe intelectuale şi tehnice din ţara noastră, iar din aceste opt ore şase să fie difuzate în orele de prime-time, inclusiv patru în limba română. În principiu, nu e o idee atât de proastă, doar că trebuie să ţinem cont de realităţile din Republica Moldova. La momentul actual puţini radiodifuzori, din păcate, îşi pot permite să producă opt ore de produs audiovizual autohton.
Din punctul meu de vedere, este o încercare de a impune nişte condiţii de concurenţă neloială pentru ca instituţiile media controlate de către PD să elimine de pe piaţă micii radiodifuzori sau pe cei care nu-şi pot permite la acest moment să se conformeze noilor prevederi.”
Europa Liberă: De ce anume acum PD vrea să grăbească adoptarea acestei iniţiative? Care ar fi miza?
Petru Macovei: „Răspunsul este simplu – ne apropiem de alegerile prezidențiale, iar climatul mediatic este foarte important în acest context. Dacă legea îşi va produce efectele imediat, adică va fi adoptată, să admitem, până în 31 iulie, repede va fi promulgată şi va intra în vigoare, atunci radiodifuzorii care nu vor avea opt ore de produs autohton vor fi sancţionaţi.
Să vă dau un exemplu: postul de televiziune ProTV Chişinău nu produce opt ore de produs audiovizual autohton, inclusiv şase ore în prime-time, fiind un post care retransmite. Asemenea radiodifuzori vor trebui să fie penalizaţi, iar CCA, care conform iniţiativei legislative, va trebui să aplice prevederile legii, sunt absolut convins că va manifesta chiar şi exces de zel în acest proces de curăţare a pieţii audiovizualului. Sunt şi alţi radiodifuzori importanţi, cum ar fi TV7. Este o televiziune care, din punctul meu de vedere, prezintă la momentul actual o diversitate de opinii. Televiziunile care îşi pot permite să producă opt ore de produs autohton, același trust General Media Group al lui Plahotniuc, de exemplu, sau Jurnal TV sau televiziunea publică chiar, din păcate, în ce priveşte primele două, de multe ori, nu prezintă pluralismul necesar de opinii.
Dacă examinăm situaţia asta în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, atunci ne vom pomeni în situaţia în care pluralismul va fi şi mai puţin decât există la moment.”
Europa Liberă: Se crează impresia că în loc să se adopte ceva neconvenabil guvernării, se recurge la o retorică învăluitoare despre standarde europene, intenţiile sunt îngropate în aparenţe şi în hăţişurile ale procesului legislativ. Până la urmă nimeni nu mai înţelege nimic, sau foarte puţină lume înţelegea ceva din tot acest joc sofisticat, iar politicienii au devenit maeștri, se pare, în acest gen de îndeletnicire, legea este adoptată în unica variantă convenabilă partidului care guvernează. Ce se poate opune acestor practici şi cine o poate face?
Petru Macovei: „Trebuie să existe, în primul rând, o consolidare. Pe ultima sută de metri nu ştiu dacă se va reuşi acest lucru. Trebuie ca radiodifuzorii să fie solidari în cerinţa către parlament. Ca oricare parlament din lume cel din Republica Moldova trebuie să aibă grijă de crearea unor condiţii pentru dezvoltarea radiodifuzorilor, în acest caz separat. În ce priveşte Republica Moldova, Parlamentul, din păcate, nu are grijă să creeze aceste condiţii, ci să promoveze interesele private ale unor mari proprietari de media şi a partidelor politice pe care acești proprietari le controlează.”
Europa Liberă: Ce garanţii există că partenerii europeni nu se vor lăsa înşelaţi de aparenţele cultivate în acest domeniu, cum s-a mai întâmplat şi în alte privinţe?
Petru Macovei: „Am semnalat în repetate rânduri, inclusiv partenerilor europeni. Teamă mi-i că şi partenerii europeni în acest moment nu sunt suficient de insistenţi, atunci când negociază, discută, solicită guvernanţilor din Republica Moldova sau există nişte mize în raport cu care situaţia de pe piaţa audiovizualului şi pluralismul mediatic din Moldova păleşte şi asta s-ar putea într-o perspectivă de lungă durată să aibă nişte efecte foarte nocive.”