Comercianții nu acceptă nici o formă de compromis și cer guvernării să prelungească dreptul de a comercializa în baza de patentă și după 1 ianuarie anul viitor. După ce au organizat mai multe proteste, micii întreprinzători au fost invitați la o întrevedere cu ministrul economiei și reprezentanții instituțiilor de stat pentru a găsi o cale de mijloc, tentativă, se pare, eșuată, întrucât atât reprezentanții Asociaţiei Micului Business cât și comercianții ajunși la întâlnire au părăsit sala înainte ca discuțiile să înceapă, înaintând un ultimatum autorităților.
Your browser doesn’t support HTML5
Potrivit unei legi adoptate încă în anul 2008, dar care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017, micii întreprinzători care activează în bază de patentă, vor fi obligați să obțină statut de întreprinderi individuale. Modificările i-au nemulțumit din start pe cei vizați. Ei au încercat, în repetate rânduri, să convingă autoritățile că nu sunt gata să-și ajusteze activitatea la noile cerințe. Mai exact, nemulțumirile se referă în special la rigorile ce impun angajarea unui contabil si procurarea casei de marcaj, ca să elibereze bonuri fiscale clienților.
La întâlnirea de vineri, Institutul Naţional de Cercetări Economice a prezentat într-un studiu formele de activitate a micilor întreprinzători în statele baltice, pe care le-au propus drept exemplu de inspirație pentru Republica Moldova și care, în opinia lor, ar putea fi calea de împăcare dintre părți. Comercianții au fost însă categorici și au părăsit sala, exprimându-și neîncrederea față de intențiile guvernării: „Creați condiții acolo unde om putea singuri să trecem benevol și cu capul sus la întreprinderi. Până când Republica Moldova este o gaură coruptă. La revedere! V-ați ridicat și ați ieșit! Cât se poate de discutat?”
Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Moldova, Eugen Roşcovan, a explicat de ce comercianții au pus piciorul în prag și refuză să continue discuțiile cu reprezentanții autorităților:
„Noi am decis să părăsim sala pentru că așa am declarat încă de la început, la întrevederea trecută, din 13 iulie, i-am spus domnului viceprim-ministru că noi ne-am săturat de discuții și vrem soluționarea problemei. (...) Ei [comercianții] nu vor pleca din piețe dar, după 1 ianuarie 2017, vor trece în economia tenebră și vor fi nevoiți să plătească la tot felul de tipi, asta-i problema, adică ei vor fi impuși să dezvolte corupția în Republica Moldova, ceea ce este inacceptabil.”
Compromisul propus de autorități încearcă cumva să îmblânzească modificările care au să vină. De exemplu, comercianții chiar dacă vor fi obligați să elibereze bonuri fiscale și să cumpere un aparat de casă, aceștia nu vor mai fi obligați să angajeze un contabil, vor face singuri contabilitatea, iar costul aparatului de casă va fi decontat printr-o scutire a impozitării în primul an de activitate. Necesitatea aparatul de casă este argumentată prin faptul că va fi un instrument de control financiar, dar și protector pentru clienți, care vor putea contesta calitatea bunului cumpărat în baza unui bon fiscal.
Totodată, potrivit propunerilor prezentate astăzi, micii întreprinzători vor avea dreptul să importe produsele pe care le comercializează, iar cifra de vânzări va putea atinge plafonul până la 600.000 de lei, fără a achita TVA-ul, în comparație cu plafonul de 300.000 de lei, valabil în prezent. În ciuda protestelor, propunerile se vor regăsi într-un aviz, care urmează să fie prezentat cabinetului de miniștri, a anunțat ministrul Economiei, Octavian Calmâc:
„Pantenta a fost o soluție temporară de tranziție, atunci când au fost perioadele cele mai dificile pentru economia națională a Republicii Moldova, când a fost perioada de criză a anilor '90. Noi credem că această etapă a fost depășită. Noi avem un șir de alte instrumente de susținere a micilor antreprenori care pot fi puse în aplicare. Deci pentru miercuri noi o să propunem Guvernului un aviz, prin care o să dăm soluții alternative, pe care le considerăm mult mai rezonabile și mai echitabile, avantajoase pentru actualii deținători de patentă. Și așa cum a arătat studiul, nici într-o țară europeană, nici în spațiul CSI, nu s-a mai păstrat o astfel de formă de patentă precum este în Republica Moldova.”
În prezent, potrivit Ministerului Economiei, în Republica Moldova activează peste 12.000 de deținători de patente în domeniul comerțului. Cei mai mulți dintre ei sunt în Chișinău, Bălți și Comrat.