Anne Applebaum, cunoscută cercetătoare în domeniul istoriei contemporane, politolog și analistă, consacră un articol în Washington Post consecințelor nefaste pe care le are deja ascensiunea în lumea politică americană a omului de afaceri Donald Trump, desemnat oficial de Partidul Republican în postura de candidat la președinția Statelor Unite.
Realitatea depășește astăzi oricare din ficțiunile cunoscute din trecut, în care, în filme sau cărți, un președinte american ajungea să se afle sub controlul serviciilor de spionaj sovietietice sau chineze. „Avem astăzi - scrie Anne Applebaum - un candidat prezidențial, Donald Trump, cu legături directe și indirecte cu un dictator străin, Vladimir Putin, ale cărui politici le promovează. Și nu este nici secret, nu este un complot, nu există vreo conspirație. [...] La fel cum Marine Le Pen, lidera Frontului Național francez, acceptă pe față banii din Rusia, campania electorală a lui Trump face publicitate relațiilor lui ruse și nu plătește pentru aceasta vreun preț politic.”
Anne Applebaum
Analista amintește în Washington Post că relația de afaceri dintre Trump și Rusia a fost expusă deja de un colaborator al publicației Slate, între alții. „Trump - scrie Anne Applebaum - a făcut numeroase incursiuni în lumea post-sovietică, investind împreună cu oligarhii din Rusia și Azerbaidjan, punînd în scenă o competiție Miss Universe la Moscova, pescuind fonduri ruse pentru proiectele sale din America de Nord. El s-a înconjurat cu oameni ale căror relații strînse cu lumea de afaceri coruptă rusă ar fi trebuit să-i descalifice pentru politica Statelor Unite.
El l-a introdus pe Carter Page, în calitate de consilier pentru politică externă, care are relații de lungă durată cu companii ruse, între care Gazprom, și care a sprijinit invazia rusă în Ucraina.” Un alt personaj dubios, numit de analistă, ar fi Paul Manafort, care conduce campania electorală, și care a lucrat ani mulți în Ucraina pentru Victor Ianukovici, fostul președinte înlăturat în 2014. După ce a trăit la Kiev, unde s-a impregnat de tacticile de dezinformare utilizate de ruși, Manafort le pune acum în aplicare în America: „îmbrățișări la meeting-uri, apelul la emoțiile extreme, cum a demonstra-o Convenția de la Cleveland, site-urile web false și utilizarea așa-numiților trolli pe Internet.
„Rusia - observă Anne Applebaum în Washington Post - participă în mod clar la campania lui Trump. Furtul de materiale de la Comitetul Național Democrat cu cîteva săptămîni în urmă a fost acțiunea hacker-ilor ruși. Trump este susținut în mod activ prin intermediul mediilor de stat și a celor de socializare ruse, împreună cu o mână de site-uri web false și de conturi Twitter cu origine rusă, toate contribuind la isteria creată pe Internet.”
Mai important, analista notează că „și în situația în care Trump nu devine președinte, candidatura lui a realizat două dintre țelurile de cea mai mare importanță ale politicii externe ruse: să slăbească influența morală a Statelor Unite prin subminarea reputației ei de democrație stabilă, și să-i distrugă forța deteriorîndu-i relațiile cu aliații. În favoarea acestor țeluri, Trump repetă argumente identice acelora folosite de televiziunea de stat rusă, de la îndoielile despre suveranitatea Ucrainei - iar la începutul săptămînii încheiate, campania lui Trump a ajutat la modificarea platformei Partidului Republican înlăturînd sprijinul pentru Ucraina - și pînă la instilarea dubiilor despre conducerea lumii democratice de către Statele Unite.”
În interviul pe care Donald Trump l-a acordat cotidianului New York Times miercurea trecută, el afirma că Statele Unite ar avea propria „harababură” de care trebuie să se ocupe și că nu ar fi necesar să aibă grijă de democrație în străinătate. În același interviu, candidatul republican a pus sub semnul întrebării fundamentalul articol 5 al Tratatului NATO, garanție a stabilității transatlantice, declarînd că dacă Rusia declanșează o invazie el va sta să se gîndească înainte de a-i apăra pe aliații Statelor Unite.
Anne Applebaum atrage atenția asupra reacțiilor instantanee cărora le-a dat naștere „un astfel de limbaj, ce subminează valoarea de descurajare a Alianței. Secretarul general NATO, figura cea mai apolitică ce poate fi imaginată, a emis o declarație de presă în care se afirmă că „solidaritatea între aliați este o valoare cheie pentru NATO”. Președintele Estoniei a subliniat imediat că țara sa este un membru deplin al NATO, că investește mai mult de 2% din PIB-ul ei în armată și că a trimis trupe în Afganistan.”
„Este greu de explicat ce impact au cuvintele lui Trump asupra europenilor care cred în valorile americane și în garanția de securitate ce îi sprijină. Este, de asemenea, dificil de omis cît de primejdioase sînt asemenea declarații. Dacă NATO nu mai joacă rolul de descurajare, atunci nimic nu va mai opri Rusia de la folosirea instrumentelor ei militare sau politice pentru a destabiliza statele europene, așa cum a dovedit deja că dorește să o facă. Dacă Statele Unite nu mai sînt o voce a democrației, ci, mai degrabă o țară centrată pe propria „harababură”, atunci ele nu mai pot servi ca exemplu sau inspirație, iar dictatori asemenea lui Putin, între mulți alții, pot dormi liniștiți.”
Reacția din Statele Unite - constată Anne Applebaum în finalul articolului din Washinton Post - nu este de loc încurajatoare. „Newt Gingrich, care odinioară a făcut presiuni pentru extinderea NATO, a tratat cu ușurință comentariile lui Trump, răspunzînd declarațiilor Estoniei că vin „dintr-un loc care este în suburbia Sankt Petersburgului”. Nu este exclus, conchide analista, ca un electorat interesat mai mult de plagiatul Melaniei Trump, decît de garanția de securitate ce a menținut Europa în siguranță timp de șapte decenii, să cîștige cu adevărat alegerile, „iar astfel o eră a influenței la scară mondială a Statelor Unite să se încheie...”