Premierul Pavel Filip a salutat acordul tehnic sau „la nivel de personal” convenit de Moldova cu FMI, spunând că „este un pas important pentru credibilitatea economică a Moldovei”. Despre culisele încheierii acordului anunțat marți seară de FMI și despre condițiile puse de el în schimbul unei finanțări de 179 de milioane de dolari o discuție cu economistul de la Chișinău, Stas Madan.
Your browser doesn’t support HTML5
Un interviu în exclusivitate cu economistul Stas Madan
Stas Madan: „Trebuie să înțelegem că în relația Moldova-FMI s-a progresat, s-a dat un oarecare credit de încredere autorităților de la Chișinău, însă o decizie finală urmează să fie luată în octombrie. Deci este un credit de încredere condiționat cumva, pentru că este scris negru pe alb - în condițiile în care autoritățile vor îndeplini până atunci un set de acțiuni prioritare, vom avea și acordul de finanțare, și memorandumul propriu-zis, nemijlocit.”
Europa Liberă: Presupune acest acord și un angajament al autorităților moldovene, să înlăture acele pericole financiare din sectorul bancar, despre care se vorbea anterior?
Stas Madan: „Sigur, asta trebuie să fie în capul agendelor prioritare, pentru că în toate comunicatele emise de FMI în urma întâlnirilor cu autoritățile de la Chișinău, s-a pus accent în primul rând pe lipsa de transparență în sectorul bancar și toate efectele care le-a generat, efecte pe care le trăim, de altfel, și acum, urmare a furtului din sectorul bancar.”
Europa Liberă: Cu ceva timp în urmă, directorul de Țară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Alex Kremer, atenționa că finanțările vor fi reluate atunci când vor fi eliminate riscurile ce se mențin în sectorul bancar pentru finanțele publice. De ce întârzie o abordare adecvată față de aceste riscuri sau este acest anunț al FMI-ului o dovadă că lucrurile au început să se miște?
Stas Madan: „Este oarecum o abordare destul de prudentă din partea Fondului Monetar Internațional. Însăși din suma pe care este dispus FMI-ul să o acorde Republicii Moldova putem deduce acest lucru. Nu putem să nu comparăm cu situația când ultima dată a fost semnat un memorandum de către Moldova și FMI de către guvernul Filat, or atunci Moldova a reușit să obțină un acord de finanțare de circa 567 de milioane de dolari, ori acum vorbim doar de 179 de milioane de dolari, care înseamnă doar circa 75% din cota Republicii Moldova la FMI. Și acesta este un semnal că este o abordare destul de prudentă. Miza autorităților de la Chișinău este că în condițiile în care vom avea un acord cu FMI, se va reuși deblocarea altor finanțări externe, inclusiv prima tranșă de la București în acel acord de împrumut cu România și respectiv toate finanțările UE pentru suport bugetar și banii de la Banca Mondială.”
Europa Liberă: Sunt finanțări pe care se mizează și în bugetul aprobat pentru anul 2016, în aceste condiții va fi nevoie de rectificări, ajustări?
Stas Madan: „Da, ironia sorții facă că acest buget, abia săptămâna aceasta a intrat în vigoare, deci în a doua jumătate a anului, pe când, conform legii trebuia să fie adoptat până la 5 decembrie anul trecut. Probabil va fi cel mai scurt buget din istorie în varianta actuală, pentru că rectificările bugetare sunt iminente.”
Europa Liberă: De unde se va tăia?
Stas Madan: „Pe de o parte vor avea loc optimizări de cheltuieli, pe de altă parte, consolidarea fiscală, pentru a reduce deficitul bugetar și a face în perspectivă bugetul mai sustenabil. Sigur că se va încerca probabil plafonarea unor cheltuieli publice, probabil putem uita de majorări de salarii pentru următoarea perioadă în sectorul public, asta cu siguranță. Ne putem aștepta la unele optimizări, inclusiv de personal, în instituțiile publice. Sectorul public în forma actuală este destul de supradimensionat și ineficient. Cu siguranță FMI va pune accent și pe aceste aspecte.”
Europa Liberă: Ce alte schimbări esențiale trebuie să se producă astfel încât, în octombrie, Republica Moldova să obțină totuși un program de finanțare sau să fie mai realist acest lucru?
Stas Madan: „Sper să vedem nemijlocit acordul și condițiile care sunt, pentru că mie îmi este foarte interesant cum autoritățile vor reuși pe deplin îndeplinirea acestor acțiuni prioritare, în condițiile în care în două luni intrăm în campania electorală pentru alegerile prezidențiale.
Evident că între aceste acțiuni prioritare și promisiunile electorale este o contradicție evidentă. Sectorul bancar este prioritar pentru că FMI, ca orice creditor, vrea să fie sigur că plasamentele pe care le efectuează în Moldova nu vor fi deturnate și vor fi utilizate exact conform destinației. Însă pe lângă această condiție sunt încă multe altele, pe care nu le cunoaștem, dar s-ar putea să fie destul de dure. Dacă judecăm după comunicatul anterior acestui comunicat al Fondului Monetar Internațional, contextul economic general care era descris acolo era destul de negativ și atunci condițiile, cel puțin aștept să fie destul de draconice.”
Europa Liberă: Înseamnă asta că înainte de campania electorală autoritățile vor trebui să purceadă la măsuri nu tocmai populare și agreate de cetățeni?
Stas Madan: „Ei vor încerca probabil să le amâne până după campania electorală și vor încerca probabil să scoată din agenda publică condițiile impuse de FMI. Sunt sceptic că până atunci vom vedea ce presupune acest acord nemijlocit. Una din condițiile despre care FMI vorbea încă anul trecut, este ajustarea tarifelor în sectorul energetic, or ajustarea înseamnă majorarea tarifelor de fapt, care este un subiect destul de sensibil. Pentru țară, pentru Republica Moldova în general, acordul cu FMI nu este atât de important prin prisma alocărilor de bani care vor veni de la FMI, care, bine, sunt și ele importante, dar mai ales din perspectiva reformelor asumate în fața FMI-ului. Atunci când avem o guvernare în care încrederea populației este la un nivel destul de scăzut, doar presiunea externă poate da siguranță că vor avea loc schimbări în bine.”