28 ianuarie 1991 - Înrolarea forțată în rândurile armatei RSSM

Armata sovietică împotriva cetățenilor. Vilnius, 1991.

Materiale extrase din arhiva Institutului Hoover de la Universitatea Stanford, California, de istoricul Sergiu Musteață

Fragment din „Programul Politic” din 28.01.1991. Editor: Romilo Lemonidis (n.r. - nume la microfon, Victor Cernescu)

Document din arhivele legate de Moldova în 1991 de la Hoover Institution (Foto: Sergiu Musteață). 28.01.1991 - 1

NARRATOR: La evoluţia relaţiilor dintre Moscova şi Washington vom reveni peste câteva minute, după ce epuizăm informaţiile legate de problemele interne sovietice. Doi experţi norvegieni în probleme legate de drepturile omului prevedeau astăzi un posibil război civil în Lituania dacă Mihail Gorbaciov impune legea prezidenţială. FF-24. În detaliu despre evoluţia internă sovietică relatează în continuare Dan Alexe.

NARRATOR: Vă prezentăm apelul formulat în Moldova de Alianţa pentru Independenţă - în lectura lui Constantin Pisoschi.

APEL

Către Sovietul Suprem al Moldovei

În condiţiile actuale, când instaurarea dictaturii în URSS devine o realitate, este mai necesar ca oricând să se acorde decizii ferme, să se acţioneze hotărât pentru a nu se admite înfăptuirea unei lovituri de stat şi în Republica Moldova.

Alianţa Naţională pentru Independenţă consideră că anularea de către Sovietul Suprem al Republicii Moldova, prin decizia sa din 16 ianuarie curent, a propriei sale Hotărâri din 4 septembrie 1990 Cu privire la serviciul militar al cetăţenilor R. Moldova e o dovadă a lipsei de consecvenţă politică a organului suprem al puterii de stat. Anularea hotărârii din 4 septembrie s-a făcut fără ca proiectul acestui document să fie discutat în Comisiile permanente ale Sovietului Suprem al R. Moldova, aşa cum prevede Regulamentul acestuia. Totodată, este de reţinut faptul că hotărârea din 4 septembrie, adoptată prin votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi – vizând şi suspendarea articolelor 60 şi 61 din Constituţia R. Moldova - a fost anulată prin votul majorităţii simple a deputaţilor din Parlament.

Este de neînţeles cum a fost posibil ca, imediat după aprobarea Declaraţiei Prezidiului Sovietului Suprem al R. Moldova cu privire la evenimentele din Lituania, Parlamentul să anuleze propria sa hotărâre din 4 septembrie 1990 şi să decidă a trimite, şi de azi înainte, tinerii din Moldova să-şi efectueze serviciul militar în armata de ocupaţie, care a fost folosită de atâtea ori pentru reprimarea populaţiei civile. Nu e totuna să mori pentru propria ţară sau să aperi interesele imperiale şi să mori luptând împotriva popoarelor dornice de libertate şi independenţă.

Argumentele de genul celor că, în caz contrar, trupele aeropurtate ale URSS vor intra în acţiune şi pe teritoriul Republicii Moldova ignoră realitatea pe care au dat-o în vileag evenimentele din Ţările Baltice: scopul introducerii suplimentare de trupe aeropurtate în cele şapte republici unionale nu este recrutarea forţată a tinerilor în Armata Sovietică, ci lichidarea organelor legitime ale puterii de stat şi instaurarea dictaturii militare. Decizia Sovietului Suprem al R. Moldova de a anula propria sa Hotărâre din 4 septembrie 1990 nu poate decât să vină în sprijinul Armatei Sovietice imperiale, care constituie un instrument docil de intervenţie al complexului militar-industrial, ce a purces deja la instaurarea dictaturii în URSS.

Participarea organelor de miliţie a sovietelor locale la urmărirea şi înrolarea forţată a tinerilor în Armata Sovietică este o dovadă a faptului că aceste organe încalcă legislaţia în vigoare şi nu ţin cont de drepturile cetăţenilor şi de voinţa poporului nostru.

În conformitate cu normele de drept internaţionale, tinerii din teritoriile ocupate ale Basarabiei şi Nordului Bucovinei nu pot fi înrolaţi în armata de ocupaţie.

Actul de ocupaţie de către URSS, la 28 iunie 1940, a Basarabiei şi nordului Bucovinei a fost calificat ca atare de Sovietul Suprem al R. Moldova prin adoptarea avizului comisiei pentru aprecierea politico-juridică a pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939, precum şi a consecinţelor lor pentru Basarabia şi nordul Bucovinei.

Menţionăm că Declaraţia de suveranitate a R. Moldova este de neconceput fără constituirea forţelor armate naţionale, menite să apere această suveranitate.

Alianţa Naţională pentru Independenţă face apel către Sovietul Suprem al R. Moldova să anuleze decizia sa din 16 ianuarie a.c., lăsând în vigoare Hotărârea din 4 septembrie 1990 Cu privire la serviciul militar al cetăţenilor R. Moldova şi să adopte o hotărâre ce le-ar permite tinerilor din Republica Moldova să-şi efectueze serviciul militar în cadrul formaţiunilor Ministerului de Interne al Moldovei, şi să ia măsuri ca batalionul Tiras-Tighina să nu fie desfiinţat.

Cerem să se pună capăt acţiunilor de urmărire şi înrolare forţată a tinerilor din Moldova în Armata Sovietică, întreprinse de organele interne ale republicii şi unele soviete locale.

Totodată, considerăm imperios necesar ca sesiunile Sovietului Suprem al R. Moldova să fie transmise integral şi în direct la Radioteleviziunea naţională, iar deciziile importante să fie adoptate prin vot nominal, cu publicarea datelor în presă.

Chişinău, 20 ianuarie 1991

Alianţa Naţională pentru Independenţă

Document din arhivele legate de Moldova în 1991 de la Hoover Institution (Foto: Sergiu Musteață), 28.01.1991 - 2

Document din arhivele legate de Moldova în 1991 de la Hoover Institution (Foto: Sergiu Musteață), 28.01.1991 - 3

Document din arhivele legate de Moldova în 1991 de la Hoover Institution (Foto: Sergiu Musteață), 28.01.1991 - 3