Eugenia: „N-am cuvinte, la noi în sat niciodată n-o sunat muzică clasică. Asta-i extraordinar. Pentru prima dată în viață. Știi? Eu am rămas șocată.”
Eugeniei îi place muzica clasică, numai că niciodată nu a reuşit să asculte un concert pe viu. De altfel, ca și probabil toți consătenii ei din Bahmut, Călărași, unde la sfârșitul săptămânii trecute a avut loc unul dintre cele patru concerte din cadrul Festivalului de muzică clasică Moldo Crescendo. De ce anume la Bahmut? Pentru că în acest an, concertele au fost organizate la patru conace din țară, iar la Bahmut este Ciolac-Malski, un monument ruină. Și dacă localnicii au fost impresionați de instrumente și sunetul acestora, străinii care au venit să descopere conacul, au fost uimiți de starea acestuia. Vlada este unul dintre chișinăuienii care a descoperit frumusețea monumentului uitat.
Vlada: „În primul rând, am fost surprinsă de contrast. Noi când am venit, era puțin înnourat, iar conacul era înconjurat de vreo cinci capre și era acest contrast foarte mare, pentru că vezi măreția de altă dată cu aceste coloane, cu aceste săli de gală, ele sunt evidente chiar dacă sunt distruse și de-aici vezi cum oamenii vin și-și iau capra. Este foarte important ca oamenii, chișinăuienii, să iasă din capitală și să cunoască conacele țării. Da, noi avem probleme de tot felul economice. Da, oamenii se gândesc în primul rând la pensii și la corupție și-așa mai departe, dar fără de cultură noi nu putem să depășim toate aceste lucruri.”
Proiectul intitulat Moldo Crescendo a fost inițiat acum patru ani, de Marcel Lazăr, pe atunci student la Academia de Muzică din Cluj-Napoca, România, revenit acasă, în vacanță. Împreună cu alți colegi, aflați și ei la studii peste hotare, prezentaseră un concert la Muzeul National de Artă, care se află în proces de renovare.
Your browser doesn’t support HTML5
Muzica clasică în ajutorul ruinelor patrimoniale din Republica Moldova
Marcel Lazăr: „Însăși ideea proiectului de muzică și istorie este, de fapt, un semnal, așa, de alarmă pentru două elemente ale culturii foarte importante pe care noi le ignorăm, le ignorăm efectiv, istoria, arhitectura, neamul nostru. Conacul ăsta nu ar trebui să ajungă la situația asta și noi, muzicienii și în general, toți tinerii din toate domeniile, n-ar trebui să plecăm, Ar trebui să rămânem aici, ar trebui să ni se întindă o mână de ajutor, să zic așa.”
În Moldova sunt peste 50 de conace. O bună parte au nevoie de restaurare, asemeni muzeului Zemstvei din Chișinău, unde a avut loc primul concert din acest an sau sunt în stare avansată de degradare, cum este conacul Ciolac-Malski din Bahmut. Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor este convins că în ultimii ani putem zări luminița de la capătul tunelului și un exemplu în acest sens sunt Muzeul de Artă din Chișinău și Castelul Mimi din Bulboaca, ambele în proces de restaurare. La cel din urmă, sâmbătă va avea loc ultimul concert din cadrul ediției din acest an a festivalului Moldo Crescendo.
Ion Ștefăniță: „Dacă vom face un tur al conacelor din Basarabia, evident că poate fi spus că este un tur al conacelor ruinate. Concertele care sunt organizate la moment, este doar o bună posibilitate de a transmite un mesaj către comunitate, către societate de a sensibiliza, de a informa că avem un patrimoniu care trebuie să fie salvat, restaurat, conservat și pus în valoare. Cultura, arhitectura este imaginea țării și respectiv, dacă vrem să vină investițiile, trebuie să investim în această imagine, în acest patrimoniu, în această cultură.”
Cu ce pot ei mai bine, contribuie și acești nouă tineri muzicieni care formează Moldo Crescendo și care ar prefera să cânte în țară nu doar în timpul vacanței, dacă ar avea oferte de muncă. Iar exemplul acestui Festival, devenit posibil grație donațiilor de la oameni simpli, neindiferenți, demonstrează că mână de la mână, pot fi făcute lucruri frumoase și de ce nu ar fi posibilă această formulă și în cazul restaurării monumentelor?
Festivalul Muzicii Clasice Moldova Crescendo la Muzeul Național de Artă din Chișinău