Şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost chemat astăzi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-şi explica dubioasa amnezia în privinţa lui Remus Truică, fostul şef de cabinet al lui Adrian Năstase. Este pentru prima dată când un personaj de rang atât de înalt ia loc în boxa acuzării. Şedinţa a avut loc cu uşile închise, fără public. Audierea a durat mai puţin de jumătate de ceas însă va fi reluată peste o lună.
Audierea de azi este primul pas în implicarea lui Călin Popescu Tăriceanu în dosarul restituirilor ilegale de terenuri în care capete de afiş sunt Remus Truică fostul şef de cabinet al lui Adrian Năstase şi Paul Lambrino. DNA l-a trimis în judecată în 7 iulie pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infactorului. Infractorul este Remus Truică. În rechizitoriul procurorilor se spune că în depoziţia sa, preşedintele Senatului a minţit „cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea sau îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată.” Călin Popescu Tăriceanu a fost audiat la mijlocul lunii aprilie de procurorii DNA în legătură cu dosarul restituirilor ilegale de terenuri şi a răspuns la toate întrebările cu „nu.” A spus că nu are cunoştinţă de retrocedarea către Paul Lambrino a unor terenuri agricole în Băneasa (pe amplasamentul fostei ferme regale) și în Snagov (pădurea Fundul Sacului). De asemenea a susţinut că nu cunoaşte persoanele implicate în această afacere şi nici de actele de vânzare cumpărare. A mai susţinut sus şi tare că nu a prezentat personaje-cheie din afacere altor politicieni români.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București cu Sorin Șerb
Avocatul lui Tăriceanu îl apără şi pe Truică despre care susţine că are un handicap de imagine nemeritat şi că e bine să nu se grăbească nimeni să tragă concluzii. Însă Remus Truică a lucrat nu puţină vreme la proasta sa imagine. Ca orice om de afaceri care se respectă, numele lui a fost implicat şi în alte afaceri cu iz penal. El este pomenit adesea în dosarele Microsoft şi EADS. Numele său a mai apărut şi în dosarul creditelor frauduloase de la BRD. Procurorii au pus atunci sechestru pe 35 de milioane de euro din averea sa, semn că fostul angajat de la guvern e un om cu mare greutate financiară.
Călin Popescu Tăriceanu nu este la primul şi, cu siguranţă, nici la ultimul hop penal. Au fost depuse multe plângeri penale împotriva sa. Numele său este pomenit şi în denunţul făcut la DNA de Vântu şi de oamenii săi în legătură cu numirea pe postul de guvernator al Deltei Dunării a lui Liviu Mihaiu. Şeful Senatului ar fi primit un milion de euro pentru a-l susţine pe candidatul lui Vântu, care era interesat să-şi extindă reţeaua de benzinării plutitoare din Deltă. Este un dosar în care încă se mai fac audieri preliminare şi se strâng probe. Chiar şi-aşa Bogdan Olteanu fost şef al Camerei Deputaţilor şi viceguvernator al BNR, este în arest la domiciliul şi pare împăcat, indiferent ce-i rezervă viitorul.
În viaţa politică românească, unde minciunile au croit destine politice şi au deschis larg uşi electorale, ideea sperjurului nu sperie pe nimeni. Mai mult, a acuza un politician că a comis un sperjur şi că a favorizat astfel un infractor pare un atac la însăşi esenţa acţiunii politice. Doar politicienii sunt cei care votează in corpore împotriva ridicării imunităţii unui coleg, chiar dacă există suficiente probe pentru condamnarea sa. Nu e de mirare că şi convocarea la Înalta Curte este considerată o parte a neutralizării lui Călin Popescu Tăriceanu într-o perioadă vitală nu doar pentru supravieţuirea minusculului său partid, ALDE, ci şi pentru fratele mai mare şi mai agresiv, PSD. Partidul lui Dragnea speră ca după alegerile din toamnă să poate face cu ALDE o majoritate care să poată propune premierul. Dar până atunci Liviu Dragnea are nevoie de Călin Popescu Tăriceanu cu care vrea să discute despre posibilitatea unei moţiuni de cenzură imediat după începerea sesiunii parlamentare de toamnă.