În Republica Moldova, când ajung să fie prea criticate, autorităţile apelează frecvent la amânarea chestiunilor cu care îşi atrag aceste critici. Aşa s-a întâmplat şi cu noul Cod al audiovizualului, precum şi cu setul de amendamente anti-propagandă şi pro-produs autohton, lăsate pentru sesiunea de toamnă a Parlamentului. Totuşi, amânarea aceasta ar putea să fie benefică, dacă admitem că urmăreşte o analiză mai detaliată a efectelor, înainte de luarea unei decizii. Astăzi dăm cuvântul Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Îl vom întreba pe vice-preşedintele acestui consiliu, Nicolae Damaschin, ce crede despre criticile aduse noilor reglementări şi ce, din punctul de vedere al instituţiei regulatorii din audiovizual, dar şi a dumnealui personal, s-ar putea întâmpla dacă ele vor trece.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții cu: Nicolae Damaschin (Consiliul Coordonator al Audiovizualului)
Europa Liberă: Dle Damaschin, o întrebare tehnică mai întâi: de ce credeţi s-a amânat decizia finală din Parlament în privinţa Codului Audiovizual şi amendamentelor la el, ce ar urma să bată, cel puţin aşa cum se spune mai întâi în propaganda rusească, şi cel de-al doilea rând în obiceiul televiziunilor de a produce foarte puţin produs propriu?
Nicolae Damaschin
Nicolae Damaschin: „Înțelegeți, Parlamentul este un organ politic după mine, respectiv multe decizii cred eu că sunt analizate sub aspect politic de către parlamentari. Așteptăm ca să vie cât mai repede cu aceste modificări.”
Europa Liberă: Dvs. personal, în calitate de vice-preşedinte al CCA, v-aţi dori ca aceste reglementări noi să fie adoptate la toamnă?
Nicolae Damaschin: „Desigur și mai mult ca atât consider că aceste reglementări trebuia să fie operate cu 20 de ani în urmă.”
Europa Liberă: Vorbim despre interzicerea difuzării unor televiziuni ce nu au aderat la Convenţia Europeană pentru televiziunea transfrontalieră și despre opt ore obligatorii de emisie acoperite cu produs autohton, inclusiv șase în prime time, acestea sunt amendamentele despre care vorbim. Iar organizațiile de media se întreabă dacă aceste amendamente sunt sau nu încercarea acelui mai mare proprietar media politicianul Vlad Plahotniuc, de a-şi elimina şi bruma de concurenţă în materie de televiziuni care a rămas pe piaţă. Întrebare care cred rămâne încă deschisă. Care este părerea Dvs.?
Nicolae Damaschin: „Haideți să începem cu acel fapt că eu nu fac declarații politice și nu mă implic la ceea ce se dă o conotație politică, eu sunt meseriaș pe segmentul audiovizual. Îmi voi spune părerea doar ca un specialist pe acest domeniu. Noi la moment avem 68 de posturi de televiziune în Republica Moldova. Ce se propune cu acest amendament? Piața audiovizuală din Republica Moldova este dominată de câteva posturi de televiziune. Conform datelor statistice noi avem următoarele cote de vizionare: 29,7% este Prime TV, Canal 2, Canal 3, Publika – proprietar dl Plahotniuc, 8,4% RTR Moldova proprietară - dna Stețco și SB Grup Media, 5,3% TNT Bravo, TV7 - proprietar Lucinschi, 4% N4, proprietar - Sârbu, Borșevici, 3% REN TV, proprietar - Fiodorov, 3% NTV Moldova, care abia a părut pe piața audiovizualului, proprietar - Furculiță ș.a.m.d.
Noi observăm că aceste patru sau cinci posturi de televiziune retransmise din Federația Rusă au cea mai mare cotă de vizualizare în Republica Moldova, respectiv cei mai mari bani de publicitate, ceea ce înseamnă peste 50%. Situația în care suntem noi astăzi este inedită pentru audiovizualul internațional, pentru că doar în Republica Moldova există acest fenomen când se preia un post din orice țară, se retransmite cap coadă, se introduc 2-3 buletine de știri în grila acestui post, știri autohtone și o emisiune și noi avem post de televiziune autohton - ceea ce nu mai există în altă țară. Ori noi dorim să avem posturi de televiziune autohtone din Republica Moldova, ori le retransmitem pe cele produse din afară. Mai mult ca atât, să nu vă gândiți că acești bani din piața publicitară care constituie 50%, rămân la proprietarii acestor posturi de televiziune din Republica Moldova, fiindcă ei, acești bani ulterior le achită producătorului de content.
Ce prevăd aceste amendamente care au fost propuse? Noi la moment avem recepția posturilor de televiziune, cum și spuneam de mult timp înainte, deja mai puțin de 75% prin eter, în rest 33% prin IPTV, 25% prin eter, 24% prin cablu și 18% prin satelit. Se propune modificarea procentului de produs propriu. La moment, conform deciziei CCA radiodifuzorii sunt obligați să emită 30% produs autohton. Ei în schimb, bunul simț nu poate fi reglementat de către Codul Audiovizual, aceste 30 de procente, care sunt realizate sunt, de fapt, clipuri muzicale care sunt plasate de la 2 noaptea până dimineața la oara 6. În amendamentele respective nu se schimbă numărul procentului, tot 30 de procente rămân, tot 8 ore de emisei pe zi rămân, în schimb se propune ca aceste 6 ore să fie difuzate în prime time.”
Europa Liberă: Și ce se va obține prin asta, nu tot clipuri vor fi?
Nicolae Damaschin: „Nu tot clipuri vor fi. Atunci când seara tu pui clipuri care nu au un interes, atunci de la posturile astea de televiziune se vor întoarce telespectatorii.”
Europa Liberă: Deci, autorii acestui amendament cred că prin această măsură o să împingă televiziunile să producă produse autohtone?
Nicolae Damaschin: „Să înceapă a produce și a dezvolta, și nu a parazita pe content străin. Ceea ce ține de securizarea sistemului informațional, încă în anul 2011 conform noii concepții a securității naționale a Republicii Moldova a fost stabilită și securizarea spațiului informațional. Din păcate, din anul 2011 până la ziua de astăzi nu s-a făcut nimic în acest sens. Acest proiect prevede în art.11 al Codului Audiovizualului, prevede că 80% din emisiunile informativ-analitice trebuie să fie în limba română. Însă, din păcate aceste prevederi nu se respectă. Sunt doar trei posturi de televiziune care respectă această prevedere: Moldova1, Publika, și Jurnal Tv.”
Europa Liberă: Dle Damaschin, ați vorbit despre o situație inedită, ziceți Dvs. pe piața media, când televiziunile nu produc produs propriu, redifuzează programele rusești. Dar cum s-a ajuns la această situația pe care o numiți Dvs. inedită, cum s-a admis ca spațiul audiovizual moldovenesc să fie dominat de programele produse în alt stat?
Nicolae Damaschin: „Codul Audiovizualul prevede așa o noțiune ca produs propriu, produs autohton, retransmisie. Deseori se face un contract de retransmisie a postului de televiziune, indiferent din ce țară revine acest post de televiziune, se face un contract precum că aceste emisiuni sunt procurate, se fuge de noțiunea de retransmisie integrală, dar sunt procurate. Eu am procurat emisiunea 1,2,3,4, respectiv este proprietatea mea și ea cade sub noțiunea „produs propriu” care este pus pe post.”
Europa Liberă: Și CCA nu a observat până acum toate aceste lucruri?
Nicolae Damaschin: „CCA în activitatea sa se reglementează de Codul Audiovizualului, CCA nu este organ legislativ ca să facă legi. Noi am luat o decizie prin care am stabilit cota minimă de 30% de produs autohton care a fost atacată în instanța de judecată și ne-am judecat vreo doi ani de zile până am avut câștig definitiv.”
Europa Liberă Vă referiți la o poveste mai veche. Să revenim la aceste amendamente. Unii observatori consideră că în cazul în care vor trece și mă refer aici la organizațiile media, critici au fost sonorizate și de OSCE și de Freedom House, cred că televiziunile mici vor dispărea, iar astfel va fi afectat pluralismul pe care instituţia Dvs. trebuie să-l apere. Ce credeți despre asta?
Nicolae Damaschin: „Nu este adevărat. Din ce considerente? Fiindcă dacă ne referim la televiziunile mici, televiziunile regionale atunci pot să vă zic cu toată responsabilitatea că televiziunile regionale nu au această problemă de content propriu. Ei produc 30%-40%, uneori și mai multe procente de produs propriu. Noi vorbim acum despre televiziunile mari, cele care dețin 50% din piața publicitară din Republica Moldova ei sunt afectați în primul rând, fiindcă vor trebuie să investească în producerea contentului propriu. Aici eu mă refer la Prime TV, NTV Moldova, RTR Moldova, REN TV - acestea sunt televiziunile de bază care vor fi afectate în urma modificărilor respective.”
Europa Liberă: ProTV Chişinău crede că dacă proiectul cela cu opt ore de emisie autohtonă, inclusiv șase în prime time, va trece, acest post va avea de suferit, pentru că o televiziune care se hrăneşte din publicitate nu poate acoperi atâta timp de emisie cam asta e ideea principală.
Nicolae Damaschin: „Atunci să-mi permită mie să vizionez ProTv în original, nu retransmis cu două buletine de știri. Chiar am un respect deosebit față de ProTv și ceea ce fac ei. În urma ultimilor perioadelor electorale care au fost monitorizate, ProTv se cataloghează ca un post de televiziune care tot timpul respectă pluralismul, care dau știri echidistante și corecte.”
Europa Liberă: Și ar trebuie CCA să-i poarte de grijă unui astfel de post cu reputație bună?
Nicolae Damaschin: „ProTv este un caz singular și atunci vom încerca să vedem ce facem.”
Europa Liberă: Ce aveți în vedere?
Nicolae Damaschin: „Eu mă refer în primul și în primul rând la acele posturi de televiziune care afectează și securitatea informațională și națională a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dle Damaschin, Rusia a făcut destul de multe declaraţii din care s-a văzut că vrea să păstreze, cel puțin situația așa cum este. Chiar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a numit „mișcare neprietenoasă” intenția Chișinăului de a umbla la acest Cod. Cum credeţi că va reacţiona Rusia dacă eventual legile respective vor trece, vor fi votate?
Nicolae Damaschin: „Din păcate sau din fericire, știți că s-au organizat mai multe dezbateri publice asupra acestor amendamente, chiar ultimul vinerea trecută a fost organizat de președintele Parlamentului, dl Candu. Eu am văzut cât de consolidați sunt reprezentanții presei ruse în Republica Moldova care au venit cu poziții atât de tranșante, că sunt afectate grav drepturile omului.”
Europa Liberă: Și OSCE se subscrie la unele din acestea.
Nicolae Damaschin: „Eu am impresia că, de fapt, ei vorbesc despre o realitate
paralelă, ci nu despre Republica Moldova.”
Europa Liberă: De ce?
Nicolae Damaschin: „De ce? Fiindcă 80% din tot contentul audiovizual pe piața din Republica Moldova vine din Federația Rusă și este în limba rusă - 80%. Ale cui drepturi sunt afectate, cine este în minoritate, cine este pus în condiții neloiale? Nu poate un post de televiziune din Republica Moldova să realizeze o emisiune, să o compare cu una realizată de posturile de televiziuni mari din țările care investesc într-o emisiune milioane de euro.”
Europa Liberă: Și care e concluzia?
Nicolae Damaschin: „În situația neloială sunt producătorii posturilor de televiziune autohtone: Realitatea N4, Gurinel Tv, Moldova Sport, cei care produc în comparație cu cei care retransmit un post de televiziune din străinătate două buletine de știri și strâng bani din publicitate, neoferind dezvoltare și producere.”