Adunarea populară a Gagauz Yeri a adoptat, marți, o hotărâre prin care a calificat drept nelegitim controlul administrativ din partea autorităţilor centrale ale Republicii Moldova a actelor pe care le elaborează şi le adoptă. Ce înseamnă, de fapt, această decizie, de ce este cauzată, ce efecte poate avea şi cum ar putea să evolueze lucrurile în continuare? O convorbire la această temă cu expertul Veaceslav Berbeca, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul matinal la EL: cu Veaceslav Berbeca
Veaceslav Berbeca
Europa Liberă: Aşadar, Adunarea populară a autonomiei găgăuze a adoptat o hotărâre prin care nu mai recunoaşte legalitatea mecanismului actual de control administrativ din partea autorităţilor centrale a actelor pe care le elaborează şi adoptă. În consecinţă, legislativul autonomiei ar urma să nu mai accepte ca disputele pe care le are cu autorităţile centrale să fie soluţionate în instanţele de contencios administrativ în baza sesizărilor Biroului teritorial al Cancelariei Republicii Moldova de la Comrat. Din punctul Dvs. de vedere, cum poate fi înţeleasă această situaţie?
Veaceslav Berbeca: „Apare o nouă problemă între relațiile dintre Chișinău și Comrat, cu această decizie a Adunării Populare. De fapt, de mai mulți ani se vorbește despre faptul că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat nu ar avea dreptul să conteste aceste legi locale care sunt adoptate de legislativul autonomiei teritoriale și iată, urmare a acestor discuții, în cele din urmă a fost adoptată această hotărâre a Adunării Populare prin care se declară că actele pe care le emite aceasta nu mai pot fi controlate în contencios administrativ. Vorbind de calificare, mi se pare o nouă etapă în această disensiune între Chișinău și Comrat, atunci când vorbim despre delimitarea competențelor între autoritățile centrale și cele din Autonomia găgăuză. Din păcate, este o escaladare a acestor disensiuni prin faptul că autoritățile locale nu recunosc mecanismul de control care a fost stabilit la nivel central. Și acest lucru ar urma pe viitor să creeze noi probleme în relația dintre cele două autorități.”
Europa Liberă: Controlul din partea guvernului central a aplicării legislaţiei naţionale în autonomie este o prevedere constituţională din 2003, de când a fost modificată Legea fundamentală. Se poate spune că această hotărâre sfidează Constituția moldovenească?
Veaceslav Berbeca: „Evident că această decizie sfidează legislația Republicii Moldova. Aceste oficii teritoriale au fost stabilite acum șase ani și prevăd mecanismul de control al actelor emise la nivel local. Dar politicienii din această regiune spun că actele pe care le adoptă Adunarea Populară nu pot fi contestate de Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, fiindcă nu pot fi egalate aceste acte cu niște decizii ale unui Consiliu raional. Adică, pornind de la ideea că Adunarea Populară este organul legislativ local al acestei unități teritoriale, ar trebui să fie un alt mecanism de control al actelor pe care le adoptă. Din această cauză a apărut problema. De fapt, eu aș spune că foarte multe disensiuni sau probleme care apar sunt cauza legii adoptate în 1994, privind statutul special al Unității Teritoriale Găgăuzia. Sunt foarte multe articole care contrazic Constituția Republicii Moldova, pe de o parte, iar pe de altă parte, sunt foarte confuze. Iată din această cauză și apar interpretări diferite.”
Europa Liberă: Dar așa cum stau lucrurile acum, Adunarea Populară de la Comrat este în situația oricărui Consiliu Raional care adoptă niște decizii iar controlul se face ca în cazul oricărei unități administrative de nivelul doi?
Veaceslav Berbeca: „Da, cam acesta este mecanismul de control asupra actelor care sunt adoptate de Adunarea Populară din Găgăuzia.”
Europa Liberă: De ce deputaţii de la Comrat nu au contestat acest control administrativ la Curtea Constituţională, ci au mers pe calea asta?
Veaceslav Berbeca: „De foarte multe ori, deputații din Adunarea Populară se plâng că autoritățile centrale încalcă sau nu respectă autonomia găgăuză, însă, de foarte puține ori s-au adresat la Curtea Constituțională pentru a ataca vreun document sau vreun act legislativ care, din punctul lor de vedere, ar diminua din competențele acestei autonomii. Îmi vine foarte greu să explic de ce nu au atacat, probabil la un moment dat nu au considerat că această situație este o problemă, iar cu timpul situația s-a agravat, relațiile dintre Chișinău și Comrat au devenit mai încordate, și această problemă a ieșit la suprafață.”
Europa Liberă: Această hotărâre a deputaților ar însemna că Gagauz Yeri nu va mai lua în considerație deciziile instanțelor de contencios administrativ care, în urma sesizării reprezentantului Guvernului de la Chişinău, va invalida o lege locală, un act local pe motiv că nu corespunde legislaţiei Republicii Moldova, hotărârilor sau ordonanțelor sale? Ce au la îndemână autoritățile centrale pentru a dezamorsa situația?
Veaceslav Berbeca: „Ceea ce există la îndemână acum, între Chișinpu și Comrat, este acea comisie care a fost creată în noiembrie anul trecut, anume pentru soluționarea acestor disensiuni care există între Comrat și Chișinău. Este vorba despre o comisie interparlamentară, care este formată din deputați din Adunarea Populară și deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, și această comisie are rol de intermediere, pentru a putea pune în discuție diferite probleme care există și a depăși disensiunile care există între părți. Este unul dintre mecanismele unde ar putea fi discutată această problemă.”
Europa Liberă: Acest mecanism ar putea delimita competențele Autonomiei Găgăuze și ale autorităților centrale în regiunea respectivă, adică, cel puțin, această comisie ia în discuție lucrurile care nemulțumesc liderii locali de la Comrat?
Veaceslav Berbeca: „Unul din scopurile de bază ale acestei comisii este acela de a lua în considerație aceste subiecte. Evident, nu poate să diminueze problemele care există, să diminueze competențele pe care le are Autonomia Găgăuză, scopul este de a rezolva problema delimitării competențelor care există, fiindcă orice act important care ar urma să fie aprobat, va fi aprobat de Parlamentul Republicii Moldova. Comisia ar putea să pregătească doar documentele necesare sau un proiect de lege necesar.”
Europa Liberă: Percepţia publicului obişnuit este simplă: găgăuzii vor să adopte legi indiferent dacă sunt sau nu în contradicţie cu legislaţia RM, cu hotărârile sau ordonanţele guvernului de la Chişinău. Totuşi, unde este linia roşie între o autonomie fericită cu competenţele pe care le are şi ceea ce nu mai este admisibil la scara întregului stat?
Veaceslav Berbeca: „În timpul problemei am invocat probleme care există în legea privind statutul juridic special al Găgăuziei din 1994. Din punctul meu de vedere, această lege trebuie modificată, pentru că legislația în orice țară evoluează. Legea privind statutul Găgăuziei a rămas neschimbată și această lege conține foarte multe contradicții cu Constituția Republicii Moldova. Pe de altă parte, sunt foarte multe confuzii, din care cauză lucrurile sunt interpretate diferit. Este nevoie de o ajustare, de o îmbunătățire definitorie a acestei legi. În felul în care sunt reglementate lucrurile în acest act normativ, evident cauzează probleme și disensiuni între ambele părți. De exemplu, una din confuziile pe care pot să o invoc este faptul că potrivit acestei legi, Adunarea Populară poate să adopte legi locale în domeniul educației și punct, mai departe nu este nimic reglementat. În cazul dat, Adunarea Populară a adoptat o lege cu privire la educație și evident, este în contradicție cu legislația din educație din Republica Moldova. Această lege are foarte multe contradicții și este din multe puncte de vedere confuză și trebuie ajustată, dar este iarăși un proces complicat, anevoios, care va lua ceva timp.”