Primarul de la Taraclia restabilit în funcție în urma deciziei Curții Supreme de Justiție

Primarul Serghei Filipov

Suspendarea sa și procesul ce a urmat au fost considerate o dovadă a controlului politic asupra justiției.

De astăzi, primarul din Taraclia, Serghei Filipov, își poate relua funcția ca urmare a deciziei de marți a Curții Supreme de Justiție. Aceasta a suspendat verdictul Curții de Apel din Cahul, prin care Filipov își pierdea dreptul de a mai fi primar, din 5 aprilie, ca urmare a faptului că fusese condamnat pentru „abuz de putere”, condamnare care venea după ce fuseseră tăiați mai mulți pomi din scuarul primăriei. Un caz bizar, care a suscitat multe comentarii și critici.

Your browser doesn’t support HTML5

În actualitatea imediată a zilei cu Alla Ceapai

Șeful Delegației Uniunii Europene, Pirkka Tapiola, a salutat decizia Curţii Supreme de Justiţie de a-l restabili în funcţie pe primarul orașului Taraclia, Serghei Filipov, după o suspendare de patru luni dispusă de instanţa de apel. Procesul a fost considerat chiar de la început o dovadă a controlului politic asupra justiției. Pirkka Tapiola și alți ambasadori occidentali, inclusiv cel al Statelor Unite, l-au apărat atunci pe Filipov, spunând că motivația politică a procesului este evidentă, pentru că un primar ales nu poate fi demis prin decizie de judecată, într-un caz ca acesta.

Avocata edilului, Ana Ursachi, crede că anume luarea de atitudine a diplomaţilor străini a făcut posibilă decizia Curţii Supreme de Justiţie, care a cerut instanţei de apel să reexamineze cazul, restabilindu-l în funcţie pe primar. Curtea de Apel din Cahul ar urma să-şi revadă hotărârea în partea a doua a lunii septembrie spune avocata Ana Ursachi:

„Legea spune că instanța ierarhic inferioară în care a fost reîntors dosarul pentru o nouă rejudecare este obligată să ţină cont de recomandările pe care le-a făcut instanţa ierarhic superioară atunci când a trimis dosarul înapoi. Asta însemnând că un nou complet de judecători de la Cahul vor trebui să ţină cont de prescripțiile Curții Supreme. Motivaţia deciziei încă nu a fost publicată, dar înţeleg că dacă decizia instanţei de apel a fost casată, atunci Curtea Supremă nu vede temei de condamnare. Dacă prescripţiile obligatorii pentru noul complet vor fi respectate atunci ne aşteptăm la o judecată echitabilă a cazului şi ne aşteptăm la menţinerea sentinţei de achitare pe care a dat-o judecătoria Taraclia. Pentru dezvinovățirea sau reabilitarea completă a lui Filipov o să întreprindem toate măsurile. Ne bucurăm că aveam acum o şansă ca acest dosar să fie rejudecat.”

Decizia de a-l restabili în funcţie pe primarul Taracliei a fost salutată şi de Congresul autorităţilor locale (CALM), care ceruse anterior Consiliului Superior al Magistraturii să verifice legalitatea demiterii lui Filipov. Preşedinta CALM, Tatiana Badan, spune că un rol important a jucat şi această reacţie a primarilor, care au condamnat presiunea instituţiilor publice, în special a celor de drept asupra aleşilor locali, inclusiv asupra lui Filipov:

„Credem că e o decizie care trebuie să reîntoarcă şi să ofere o bună activitate acestui primar şi credem că în Republica Moldova justiţia trebuie să fie corectă şi să nu depindă de politic.”

Primarul Serghei Filipov nu a răspuns astăzi apelurilor noastre telefonice. Edilul oraşului Taraclia declara în aprilie, când fusese suspendat din funcţie, că e vorba de un dosar politic, cu o vechime de trei ani, care a fost periodic reanimat, mai întâi în 2014 după ce el a sprijinit referendumul neconstituțional din autonomia găgăuză şi acum, după ce ar fi optat pentru oferirea unui statut special raionului Taraclia.

Serghei Filipov mai declarase că a devenit ţinta unor răfuieli politice, pentru că în 2009 fiind deputat al opoziţiei comuniste a respins „ofertă” ce i se propusese pentru a vota în favoarea democratului Marian Lupu, candidatul la funcţia de şef al statului al coaliţiei liberal democrate.

Mai mulţi jurişti şi experţi au spus, anterior, cu referire la cazul edilului de Taraclia că e unul care ilustrează cum organele de drept sunt folosite ca mijloc de presiune asupra unor aleşi locali care se opun să facă jocuri politice.