În epoca modernă, urmând codul napoleonian, campioana burselor a fost întotdeauna Franța, deși o mențiune specială trebuie acordată faptului că toate țările comuniste, vreme de mai bine de jumătate de secol (trei sferturi în cazul URSS-ului) cât au durat acele regimuri, au practicat pe scară largă sistemul burselor de studiu pentru cei defavorizați.
Dacă astăzi în majoritatea fostelor țări comuniste învățământul, săpat de doctrina neoliberală, a început să se degradeze, odată cu condițiile sale materiale, în Franța sistemul burselor continuă să fie practicat din plin.
O bursă de studiu franceză poate atinge 5.500 euro pe an pe cap de student, ceea ce îi permite acestuia să acopere minimul condițiilor necesare studiilor.
Bursa poate fi mărită în cazul unor rezultate excepționale la studiu.
Anual beneficiază de burse în Franța peste o jumătate de milion de elevi și studenți.
După Franța, a doua țară favorabilă istoric burselor și care le acordă pe larg este Germania, țară în care învățământul a reprezentat întotdeauna o mândrie națională.
Cifrele bursierilor și ale ajutoarelor sunt practic identice cu cele din Franța.
Astăzi, însă, campioana absolută a burselor școlare pe planetă este Danemarca. Danemarca, al cărei sistem școlar este deja foarte generos, acordă burselor de învățământ aproape 1% din Produsul său Intern Brut (PIB). Studenții din instituțiile superioare daneze primesc de altfel o alocație lunară indiferent de resursele financiare familiale.
În țările anglo-saxone, Marea Britanie și Statele Unite, statutul social al burselor școlare este diferit și se duce o permanentă dezbatere în jurul rolului lor social, mulți văzându-le ca pe o formă de discriminare nejustificată în favoarea celor mai defavorizați care poate nu arată în mod special o înclinație spre învățătură.
Statele Unite rămân însă acea țară și acea societate în care a fost inventat conceptul de „discriminare pozitivă” în favoarea grupurilor sociale mai puțin favorizate.
În sfârșit, ar mai merita de menționat și acel program UE de burse la nivel european: Erasmus, la care și Moldova e partener.
Aceste burse, prin schimburile de studenți între universitățile din diferite țări, au creat un adevărat nou fenomen socio-cultural și au dus la apariția unei generații transculturale care a fost deja botezată „generația Erasmus”.
----------
O bursă de studii în Republica Moldova ajunge în medie la 6500 de lei, echivalentul a 300 de euro pe an pentru un student. Cam atât primește, lunar, un tânăr care învață la o universitate în Occident.
70 la sută dintre studenţii admişi pe locurile finanțate din buget beneficiază anual de burse în Moldova. E vorba în medie de 4 mii de studenți. Bursele de studii sunt împărțite în trei categorii în funcţie de reuşită. Cele mai multe sunt bursele de categoria a treia, cea inferioară, care constituie 25 de euro pe lună.
Cu 20 la sută mai mari sunt bursele la specialităţile de profil agrar şi pedagogic, dar acestea rămân a fi cele mai nesolicitate.
Începând cu 2014, la inițiativa fostei ministre reformatoare a educaţiei, Maia Sandu, locurile cu finanţare bugetară din universităţi sunt scoase la concurs în fiecare an, după sesiunea de vară. Studenţii care nu au reuşite bune îşi pot pierde locul fără taxă, respectiv şi bursa de studii. Astfel sunt motivaţi tinerii cu performanţe academice.
Studenţii din familii vulnerabile, indiferent de reuşită, beneficiază şi de o bursă socială, care este de 310 lei, adică aproape 15 euro, pe lună.
Studenţii cu cele mai mari reuşite pot concura şi la burse speciale, cea a republicii, a guvernului sau a şefului statului care sunt aproape duble faţă de bursele ordinare.
Ministerul Finanţelor a promis în acest an o uşoară majorare a burselor de studii şi a prevăzut în acest scop 14 milioane de lei în bugetul de stat. Ultima dată, bursele au fost majorate cu 10 la sută în 2014. Ele nu acoperă nici măcar minimul necesităților studenților. Iată bunăoară ce ne-a spus prodecanul Universităţii Tehnice din Moldova, Radu Melnic:
„Bursele niciodată nu au fost suficiente. Eu când eram student bursa era de 50 de lei. Bineînţeles că sunt mici bursele, dar nu depinde de noi, cei de la Universitate. E bugetul statului din care se alocă bani. Noi premiem cei mai bun studenţi din surse extrabugetare, dar nu e obligatoriu în fiecare an aceeași sumă.”
Economiştii sunt de părere că şi cu mijloace bugetare modeste bursele ar putea fi majorate bunăoară prin reducerea numărului de beneficiari şi crearea unui mediu de concurenţă.