2012: Armistițiul dinaintea furtunii

„A fost momentul în care Republica Moldova a intrat în normalitate, după trei ani de chinuri”, a notat ziarul „Adevărul”.

„Cu siguranţă, pentru mulţi, anul 2012 va rămâne în istorie doar pentru faptul că Nicolae Timofti a devenit şef de stat, punând capăt unei crize politice demne de Cartea Recordurilor”, observa şi „Ziarul de Gardă”.

„Alegerea președintelui a rezolvat, deocamdată, doar o problemă psihologică a societăţii moldovene („Avem preşedinte!”). Odată cu alegerea preşedintelui nu au dispărut sărăcia, corupţia, dezbinarea societăţii ş.a.m.d.”, a scris ziarul „Timpul”, care prevestea în curând un nou "măcel politic", după acest armistiţiu.

Preşedintele ţării a declarat pentru „Timpul”, după o vizită la Bruxelles, că speră ca Republica Moldova să se integreze în UE în „şapte-opt ani”. „Sunt proceduri foarte stricte şi necesită timp, răbdare, dar la fiecare etapă calitatea Republicii Moldova se va schimba în sens pozitiv. (…) Cred că, dacă vom fi tot aşa de consecvenți, vom reuşi”, a spus Nicolae Timofti.

Odată depăşită problema alegerii preşedintelui ţării, au început a curge laudele din partea capitalelor europene, observa presa de la Chişinău. Urmare a acestui fapt, la 22 august a sosit la Chişinău cancelarul german Angela Merkel, iar pe 30 noiembrie - preşedintele Comisiei UE Jose Manuel Barroso.

Anul 2012 în imagini

„Stabilitatea politică a atras atenţia UE şi SUA. În 2012, Republica Moldova a primit din partea UE circa 122 de milioane de euro - cea mai mare sumă de care a beneficiat vreodată un stat din apropierea UE”, a relatat Deutsche Welle.

Potrivit portalului Kommersant.md, vizita lui Barroso a avut menirea să încurajeze autoritățile. „Este un semn că Moldova se află pe calea cea dreaptă”, a declarat şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel.

„Barroso a spus univoc, clar, că «ne îndreptăm constant spre un regim fără vize». Mai mult, acordul de asociere, comerţul liber, ridicarea regimului de vize se referă şi la transnistreni, dar pot funcţiona şi fără ei. (…) Barroso a răspuns, de fapt, la toate întrebările noastre. Rămâne de văzut dacă toţi liderii AIE l-au înţeles”, au comentat vizita preşedintelui Comisiei UE ziariştii de la „Jurnal de Chişinău”.

„Filat și colegii lui de Alianță nu mai au spațiu de manevră – ori se solidarizează în jurul unui scop comun, taie în carne vie – chiar în propria lor carne! - fac reforme și declară război corupției, ori pleacă huiduiți de la guvernare în ritmul marșului funebru cântat la căpătâiul unei povești de succes de către gorniștii lui Putin”, a fost opinia celor de la „Timpul”.

Legea antidiscriminare, redenumită în Legea cu privire la asigurarea egalităţii, a fost votată în parlament pe 25 mai, în ciuda opoziţiei gălăgioase a comuniştilor şi a protestelor organizate de unele feţe bisericeşti. „În acest proiect satisfacem cerinţa UE, cu toate că, măcar împuşcaţi-mă, dar nu văd legătura între minorităţi sexuale şi regim liberalizat de vize”, a declarat preşedintele legislativului, Marian Lupu, la Pro TV.

Un mic avânt pe calea reformelor

În 2012 au fost accelerate câteva reforme, îndeosebi la Interne şi Educaţie, mai ales după numirea în vară a noilor miniştri Dorin Recean şi, respectiv, Maia Sandu. Una dintre primele legi adoptate prevedea ca poliţia să devină o instituție independentă de Ministerul Afacerilor Interne, ministerul urmând să se ocupe doar de elaborarea politicilor.

Maia Sandu şi-a atras critici chiar din primele zile de mandat că, fiind economistă, vede şcoala doar în cifre. Fosta angajată a Băncii Mondiale a preluat reforma începută de predecesorii săi în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor alocate educației. „Avem un sistem ineficient, avem spaţii care se utilizează la capacitate de 50%, pe care le încălzim, întreţinem cadre, din păcate, acolo unde nu avem suficienţi copii. Şi, din acest motiv, nu ne permitem să investim aceste resurse, aşa limitate cum sunt, pentru alte scopuri, ca să îmbunătățim calitatea”, a declarat ea pentru Radio Europa Liberă.

Maia Sandu a mai spus că despre optimizarea reţelei de şcoli se vorbeşte din 2005, iar scopul reformei este calitatea, nu economisirea banilor pe educaţie.

Închiderea școlilor în unele sate va duce la dispariţia acelor localităţi, au afirmat criticii ministrei Maia Sandu. „Nu aveți cu ce să vă mândriți. În acest an în Republica Moldova sunt mai puține școli, mai puține spitale și mai puțini oameni”, a fost nota dată guvernării, la sfârşit, de an de deputatul comunist Gheorghe Anghel, citat de portalul Unimedia.md.

La capitolul reforma justiţiei, au fost promovate legi menite să diminueze corupţia din sistem şi să-i responsabilizeze pe magistraţi. În acest an, presa a relatat despre mai multe cazuri în care erau vizaţi judecători care nu şi-au declarat averile.

Preşedintele Nicolae Timofti, fost şef al Consiliului Superior al Magistraturii, a venit cu iniţiativa de a majora salariile judecătorilor. „Președinția consideră că proiectul ar urma să contribuie esențial la îmbunătățirea actului de justiție, consolidarea independenței judecătorilor, combaterea corupției și asigurarea supremației legii”, a informat „Ziarul de Gardă”. Odată cu creşterea graduală a salariilor, magistraţii compromişi şi corupţi urmau a fi scoşi din sistem prin măsuri administrative şi legislative, se menţiona în iniţiativa președinției.

Atât „Ziarul de Gardă”, cât şi ziarul „Adevărul” au scris că în ultimii ani zecile de milioane de euro şi dolari alocaţi Republicii Moldova pentru reformarea justiţiei şi instituţiilor de drept s-au soldat cu „intenţii mai mult de paradă” ale guvernanţilor. Centrul Anticorupție, potrivit „Adevărul”, „s-a specializat în prinderea în flagrant a câte un profesor sau avocat pricăjit, fără a se atinge de procurori şi magistrați care „aranjează” hotărâri pentru sume cu multe zerouri”.

Ministrul Justiţiei Oleg Efrim a declarat pentru aceeaşi publicaţie că „chiar dacă legea cu privire la ridicarea imunităţii judecătorilor pentru fapte de corupţie este în vigoare de trei luni, nu am avut nicio acţiune din partea Procuraturii Anticorupţie sau a procurorului general în acest sens”. În opinia sa, din 1995 n-au existat cazuri de anchetare a judecătorilor, în ciuda informaţiilor că mulţi magistraţi au acumulat averi din surse pe care nu le pot demonstra.

„Ziarul de Gardă” a constatat că în justiţia din Republica Moldova activează circa 100 de magistraţi care au fost acuzaţi în ultimii doi ani de diverse abateri disciplinare, iar circa o treime dintre aceştia figurează în acuzaţii repetate. „La finele lunii iulie, ambasadorul SUA în Republica Moldova, Wiliam H. Moser, a declarat că „etapele iniţiale ale implementării cu succes a reformelor ar trebui să implice concedieri, urmăriri penale şi condamnări (cu pedepse semnificative) a membrilor corupţi ai sistemului judiciar. Acesta ar fi un semnal adecvat pentru populaţie că guvernul Republicii Moldova intenţionează să adopte un grad de toleranţă zero faţă de corupţie”, a mai scris „Ziarul de Gardă”.

Ambasadorii SUA şi UE William Moser și Dirk Schuebel au repetat mesajul şi la sfârşitul anului, afirmând că plătitorii de taxe americani și europeni, care ajută financiar autoritățile moldovene să combată corupția, ar dori să vadă nu doar încercări, ci şi „rezultate reale și concrete”, a relatat Radio Europa Liberă.

Şi la Vamă şi Fisc s-ar fi înregistrat cazuri de corupţie, presiune politică şi administrativă. Presa a scris despre două companii străine care au fost amendate pentru mai multe încălcări considerate absurde. Una dintre companii a fost somată să achite contribuţii la fondurile de asigurări sociale şi medicale pentru transportul şi hrana oferite gratuit muncitorilor. Cea de-a doua a fost obligată să declare în vamă deşeurile pe care le transporta din Zona Economică Liberă Ungheni în oraşul Ungheni şi să achite taxe pentru că acestea erau calificate ca import în ţară. În consecinţă, cei doi investitori au îngheţat extinderea afacerilor din Republica Moldova. În loc să rezolve problemele, autoritățile au comis mai multe bâlbe, justificându-se că de vină e legislația imperfectă, a observat mass-media.

„Omul cu dublă identitate”, monitorizat de Interpol

După ce a dezvăluit, în ianuarie 2011, că are două identităţi – Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova şi Vlad Ulinici în România - , ziarul „Adevărul” a scris, în 2012, că prim-vicepreşedintele legislativului a fost în vizorul Interpol Italia. Potrivit publicaţiei, Plahotniuc ar fi fost anchetat pentru „asociere la grupuri criminale, crimă organizată şi spălare de bani”. Ziariştii au afirmat că au cerut Interpolului confirmarea sau infirmarea acestui fapt, dar nu au primit niciun răspuns.

Ministrul de Interne, Dorin Recean, a confirmat pentru „Adevărul” că prim-vicepreşedintele parlamentului era în vizorul Interpol. Recean a mai spus că din dosarul de la MAI lipseau mai multe pagini. În cele şase file rămase, „Interpolul italian descrie legătura dintre Vlad Plahotniuc şi gruparea criminală Solntsevskaya din Rusia, o formaţiune extrem de feroce şi de temut, aflată în topul celor mai influente grupuri de crimă organizată din lume”.

Fracţiunea comuniştilor a încercat, pe 15 noiembrie, să-l demită din postul de prim-vicepreședinte al legislativului pe Plahotniuc „pentru a nu admite compromiterea instituției parlamentare pe plan național și internațional”. Iniţiativa a fost însă repinsă de majoritatea parlamentară.

Controversatul om de afaceri şi politician a negat informaţiile, într-un interviu pentru ziarul „Timpul”. „Exact în momentul în care se lansa această minciună, eu eram chiar în Italia, într-o vizită oficială - mă întâlneam cu reprezentanți ai conducerii țării. Deci era absolut logic că o asemenea informație nu putea fi adevărată, ea a fost lansată cu scopul de a discredita vizita mea în Italia”, a spus el.

Procurorul general Valeriu Zubco a declarat că prim-vicepreședintele parlamentului nu figurează în vreo investigație Interpol. Mai târziu Plahotniuc a recunoscut totuşi că a fost sub monitorizarea Interpol, pentru că „a aterizat cu un avion charter într-o zonă unde mari oameni de afaceri din Rusia au făcut achiziții de imobile”, potrivit „Ziarului de Gardă”.

Sergiu Mocanu şi Viorel Ţopa au afirmat că Plahotniuc ar fi fost anchetat în Marea Britanie şi Cipru, fapt infirmat de procurori şi de avocaţii fruntaşului PD.

Vladimir Plahotniuc, la congresul PD în rol de prim-dirijor

​Investitori-offshore

Atât premierul Vlad Filat, cât şi directorul CNA Viorel Chetraru au vorbit în acest an despre o iniţiativă legislativă ce ar interzice companiilor offshore să fie acţionari la bănci, instituţii media sau să se ocupe de comercializarea produselor petroliere. Mai ales că la nivel oficial se vorbea că „atacurile raider” nu s-au terminat.

Potrivit Unimedia, firmele offshore din Insulele Virgine Britanice şi din Cipru erau „principalii investitori” străini în Republica Moldova după investițiile făcute în capitalul social în perioada ianuarie - noiembrie 2012.

Presa moldoveană a preluat, în august, investigaţia jurnalistică internaţională, potrivit căreia, prin intermediul sistemului bancar moldovenesc s-ar fi spălat, în 2008, banii mafiei din Rusia, deconspirată de avocatul rus anticorupţie Serghei Magniţki, mort în închisoare la Moscova.

Republica Moldova era un punct-cheie, potrivit experţilor internaționalii, în tranzitul banilor ruşilor spre alte destinaţii.

Şi pe acest caz, ca şi în cel al tranzacțiilor dubioase din domeniul financiar din 2011 şi 2012, instituţiile responsabile au ezitat să declanșeze anchete ce ar face lumină şi i-ar pedepsi pe cei care încalcă legea, inclusiv pe judecătorii care au continuat să legalizeze preluări nu tocmai legale de acţiuni, a mai scris presa moldoveană.

Începutul sfârşitului Băncii de Economii

Chiar la începutul anului, au ieşit la iveală mai multe probleme la Banca de Economii, unde statul deţinea 56% din acţiuni. În ianuarie se spunea că BEM avea o cotă a creditelor neperformante de aproape un miliard de lei.

În luna aprilie, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a spus în cadrul unor audieri în legislativ că la Banca de Economii atacurile raider nu au fost stopate, potrivit Unimedia.md. „Se intră mai întâi în consiliul de administrare, apoi se iau decizii care nu sunt convenabile statului”, a menţionat ministrul Finanţelor.

Ziarul „Adevărul” l-a citat pe guvernatorul BNM Dorin Draguţanu care a spus că o companie offshore ar fi dobândit pe căi ilegale un pachet de acţiuni de 18%, iar reprezentanţii propuşi în Consiliul BEM nu au fost aprobaţi de BNM. Totuşi, decizia băncii centrale a fost anulată de Curtea de Apel Chişinău, „printr-o hotărâre ilegală”, a adăugat guvernatorul.

„Viorel Ţopa, unul dintre acţionarii prejudiciaţi, spune că în spatele acestor manevre stă prim-vicepreşedintele parlamentului Vlad Plahontiuc, care a încercat să-şi introducă omul său în consiliul băncii cu concursul BNM, iar acţionarii legali şi-au pierdut reprezentatul”, a relatat „Adevărul”.

​Portalul Kommersant.md l-a citat pe economistul Ion Tornea de la IDIS Viitorul, care a spus că afacerea de la BEM „nu este curată, o tranzacţie curată respectă toate procedurile legale şi de transparenţă”. „Aici avem de a face cu aceeaşi schemă ca şi în cazul atacurilor raider de anul trecut: noii acţionari preiau acţiuni contra unor datorii fictive, în baza unor decizii judecătorești, pe urmă acest pachet este divizat în altele mai mici (pentru a nu fi în conflict cu legea privind instituţiile financiare) şi se transmit, din nou prin intermediul instanţei, altei persoane, care se consideră cumpărător de bună-credință. Persoanele din spatele acestei afaceri sunt încrezuți în sine, au influenţă asupra judecăţii şi nu se tem de lege. Putem presupune, fără ca cineva să poată demonstra acest lucru, că este vorba de cineva de la vârful puterii”, a explicat schema atacurilor raider economistul Ion Tornea.

Pe 21 noiembrie, șeful misiunii FMI în Republica Moldova, Nikolay Gueorguiev, a spus că „misiunea este îngrijorată de deteriorarea calității activelor și de problemele legate de Banca de Economii”. Totodată, FMI a îndemnat autoritățile să întreprindă acțiuni pentru transparentizarea sistemului bancar. „Dezvăluirea proprietarilor efectivi ai băncilor este imperativă. Asta în condițiile recente de încercare de preluare netransparentă a controlului asupra unor bănci”, a afirmat Nikolay Gueorguiev.

Ziarul „Panorama” a scris că autorităţile, pornind de la recomandările FMI, dacă ar fi dorit, ar fi elaborat şi pus în practică măsuri urgente de reanimare a BEM, „dar se vede că păpuşarii structurilor de stat au alte scopuri: au lăsat să degradeze situaţia, după care să «prihvatizeze» banca la preţ de nimic”.

Într-un document elaborat de FMI la sfârşitul anului, citat de „Panorama”, se spunea că în perioada 2009-2012 BEM nu a ţinut cont de multiplele recomandări ale băncii centrale. Se propunea un „plan de avarie” cu sugestia ca instituţiile de stat să intensifice recuperarea banilor de la cei care au luat creditele şi nu le-au rambursat. De asemenea, se recomanda reducerea costurilor, prin vinderea unor sucursale şi disponibilizarea personalului.

Potrivit ziarului „Panorama”, situaţia era proastă în toate domeniile, iar activitatea instituţiilor de stat – paralizată, de vină fiind „politicienii care au devenit mărunţi şi au căzut în derizoriu”. „Oamenii nu au încredere în ziua de mâine. Lucrurile au început a merge prost în urmă cu 20 de ani, cu zece ani în urmă au degradat în continuare, astăzi nu putem vorbi despre o îmbunătățire, iar mâine poate fi şi mai rău. Sunt zdruncinate noțiuni fundamentale precum patria, familia, casa, cuibul familial. Totul este nestabil, alarmant, nesigur”, a fost opinia ziariştilor de la „Panorama”.

Reanimarea problemei transnistrene

În problema transnistreană, dialogul Chişinău-Tiraspol a căpătat mai mult dinamism odată cu preluarea administraţiei, în decembrie 2011, de către Evgheni Şevciuk. Au avut loc mai multe runde de negocieri în formatul 5+2, precum şi întrevederi Filat-Şevciuk. În cadrul acestora s-a discutat despre plăcuțele de înmatriculare ale regiunii transnistrene, restabilirea legăturii telefonice, recunoaşterea diplomelor eliberate de instituţii de învăţământ din localităţile necontrolate de Chişinău, reluarea circulaţiei pe podul de la Gura Bâcului ş.a.

În prima zi a lui 2012, un pacificator rus l-a împușcat mortal, pe podul de la Vadul lui Vodă, pe un tânăr din Pârâta, Dubăsari, Vadim Pisari. A fost considerat unul dintre cele mai tragice evenimente ale acestui an, care a demonstrat cât de neputincioasă este Republica Moldova în raport cu Rusia, chiar şi la ea acasă, au comentat unii observatori politici.

Numirea vicepremierului rus Dmitri Rogozin reprezentant special al preşedintelui Vladimir Putin pentru Transnistria a fost văzută de unii experţi şi comentatori ca o intenţie a Rusiei de a se activiza în regiune.

„Politicienii moldoveni trebuie să se decidă - sunt moldoveni sau români. Dacă sunt români, atunci graniţele vor fi altele. (…) Dacă sunt moldoveni şi patrioţi ai statului moldovenesc, atunci vor da dovadă de flexibilitate, voinţă şi înţelepciune pentru a construi un viitor stat comun cu Transnistria”, a trasat linia viitorului dialog moldo-rus Dmitri Rogozin, într-un interviu pentru ziarul rusesc „Kommersant”.

Pe 19 octombrie, Marea Cameră a CEDO a condamnat Rusia şi a obligat-o să plătească peste un milion de euro părinţilor, elevilor şi profesorilor şcolilor cu predare în limba română din Transnistria. Rusia se făcea vinovată de violarea dreptului la educaţie în limba maternă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova „controlată, de fapt, de ea”, a scris „Adevărul”. Faptul că CEDO le-a făcut dreptate celor 170 de reclamanţi, care au depus plângeri urmare a acţiunilor regimului de la Tiraspol din 2004, nu înseamna că Rusia îşi va schimba politica în regiune, erau de părere analiştii citaţi de publicaţie. Hotărârea CEDO în acest caz nu a fost executată, Federaţia Rusă calificând-o ca fiind tendențioasă.