2008: Guvernarea, criticată pentru trafic de droguri, trafic de persoane şi corupţie

Câţiva lideri de opoziţie au învinuit guvernarea că i-ar șantaja cu dosare penale. Potrivit unor ziare şi portaluri, autorităţile au atentat şi la libertatea de exprimare, fapt ce a trezit îngrijorarea oficialilor europeni.

Printre deciziile considerate restrictive, adoptate în ajun de scrutin, s-au numărat majorarea pragului electoral de la 4% la 6%, interzicerea blocurilor electorale şi lipsirea cetățenilor cu dublă sau multiplă cetăţenie de dreptul de a ocupa funcţii publice şi eligibile.

Cel de-al treilea amendament a fost atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de către prim-vicepreşedintele Partidului Liberal-Democrat Alexandru Tănase şi vicepreşedintele Partidului Liberal Dorin Chirtoacă. La 18 noiembrie, CEDO le-a dat dreptate reclamanților şi a recomandat revizuirea legislaţiei, a scris portalul azi.md. Curtea de la Strasbourg a calificat drept discriminatorie norma votată de puterea comunistă.

„Curtea a reacţionat prompt, pe motiv că această lege ar fi un pericol iminent pentru fragila democraţie din Republica Moldova. La numai o lună de la intrarea în vigoare a legii, CEDO a cerut explicaţii guvernului”, a spus avocata Janeta Hanganu. Potrivit lui Alexandru Tănase, acțiunea guvernanților ar urmări scopul de a bloca accesul politicienilor de opoziţie incomozi în parlament, a scris ziarul „Timpul”.

Autorităţile nu au fost de acord cu hotărârea CEDO, contestând-o la Marea Cameră a Curţii, care a considerat, în unanimitate, că a existat violarea dreptului la alegeri libere.

La capitolul acţiunilor cu caracter electoral a fost enumerată şi împărţirea banilor publici alocaţi satelor şi oraşelor. Potrivit agenţiei Infotag, circa o treime din primarii din ţară, întruniți la o adunare a aleşilor locali la începutul lunii februarie, s-au declarat nemulțumiți de nivelul de autonomie financiară. Edilii au susţinut că puterea centrală ar fi alocat fonduri după criteriul „ai noştri şi ai lor”, localităților conduse de comunişti revenindu-le mai mulţi bani decât celorlalte. Aceste acuzaţii au fost respinse, însă, de preşedintele ţării, liderul PCRM Vladimir Voronin.

Plahotniuc, la un pas de a deveni premier

Unele voci au susținut că demisia (sau demiterea) Guvernului Tarlev, la 19 martie, ar fi fost făcută tot cu scop electoral. La câteva zile după congresul Partidului Comuniştilor, unde a fost anunțată restructurarea şi „întinerirea” formaţiunii, prim-ministrul Vasile Tarlev a decis că „a venit timpul să le fie dată o şansă persoanelor tinere din guvern”.

„Evident că după şapte ani la şefia guvernului, Tarlev a obosit. Dar, ţinând cont de caracterul lui, ar fi naiv să se creadă că el într-adevăr pleacă benevol. Pur şi simplu, au început pregătirile pentru alegerile parlamentare”, a scris ziarul de limba rusă „Ekonomiceskoe Obozrenie”.

Pe 31 martie, a fost votat guvernul condus de Zinaida Grecianâi, în care două treimi din miniștri şi-au păstrat fotoliile. „Noi conștientizăm că este un an preelectoral… Este un executiv tehnocrat, care trebuie să consolideze societatea”, a declarat Grecianâi în plenul parlamentului, citată de publicaţia de limba rusă „Moldavskie Vedomosti”. Grecianâi a fost cea mai bună alegere a lui Voronin, acest lucru fiind recunoscut şi de liderii opoziţiei, mai scria același ziar. Jurnaliştii de la „Moldavskie Vedomosti” au scris că schimbarea cabinetului de miniştri avea menirea să oprească declinul PCRM.

„Guvernul Tarlev ajunsese să fie destul de slab, incoerent şi cu puţine realizări. Devenise incomod chiar şi pentru preşedintele Voronin, care nu mai putea justifica lipsa progreselor în faţa partenerilor occidentali”, a afirmat analistul Igor Munteanu, directorul IDIS Viitorul, pentru portalul Unimedia.md.

La 11 aprilie, „Moldavskie Vedomosti” a relatat că omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, „numit şi «Abramovici al Moldovei» şi considerat un apropiat al familiei prezidenţiale”, a figurat printre candidaţii la postul de prim-ministru, dar în ultima clipă şeful statului a făcut alegerea în favoarea Zinaidei Grecianâi.

Numirea lui Plahotniuc, potrivit ziarului, ar fi modificat echilibru fragilul ce exista între diferite grupări din formațiune şi preşedintele a decis, deocamdată, să nu-i dea prioritate lui Plahotniuc, „care şi aşa era considerat omul cel mai apropiat de Voronin businessmanul, poate că mai apropiat decât de feciorul lui, Oleg Vladimirovici”.

Cei din anturajul omului de afaceri, mai susţinea publicaţia, presupuneau că Plahotniuc ar fi devenit un bun şef de guvern. Se admitea că el n-ar fi recurs la acte de corupţie, pentru că are suficient capital, şi că, aidoma oligarhilor ruşi şi ucraineni, ar fi fost interesat de menţinerea stabilităţii, deoarece „banilor le place liniştea”. Totodată, se invoca faptul că Plahotniuc avea o echipă bună, fiind enumeraţi Viorel Ţopa („un posibil pretendent la postul de guvernator al Băncii Naţionale”), Serghei Iaralov („o candidatură foarte bună pentru şefia Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare”), Viorica Carare, Vladimir Mejinschi, Sergiu Diaconu.

„Moldavskie Vedomosti” observa că se cunoşteau prea puţine despre cel care era „deseori văzut în biroul preşedintelui”. Printre afacerile conduse de Plahotniuc erau Petrom-Moldova, Victoriabank, localul select Nobil Club şi Nobil Air, „cu care zboară uneori peste hotare Voronin”. „În mediul de afaceri se vorbeşte că printre domeniile de interes ale lui Plahotniuc, în afară de sistemul bancar şi piaţa petrolieră, sunt: importul şi tranzitul energiei electrice, aviaţia, industria de sticlă, panificaţia, comerţul cu produse din carne şi tutun, asigurări şi afaceri media. (…) Se mai spune că ar avea relaţii bune cu şefii structurilor de forţă”, mai afirmau jurnaliştii de la „Moldavskie Vedomosti”.

Ziarul „Timpul”, în articolul „Taxi aerian de lux pentru Voronin”, din 5 decembrie, a scris că în ultimii doi ani Voronin a călătorit peste hotare cu un business jet de lux cu numai opt locuri, singura aeronavă ce aparţinea companiei Nobil Air, o firmă cu rădăcini în zone offshore. Firma o avea fondatoare pe Vera Morozan, despre care presa a scris că este sora lui Vladimir Plahotniuc. Plahotniuc a negat că ar avea vreo atribuţie la Nobil Air, menționând că această companie nu a fost niciodată a lui. „Nu mai am nimic cu marca Nobil, am vândut tot”, le-a declarat el jurnaliştilor de la „Timpul”. Afirmaţiile lui însă nu corespundeau adevărului, prin interpuşi, el este proprietar la Nobil Club şi în 2016, potrivit Rise Moldova.

Scandalul „Heroina”

Pe 20 martie, într-o zi de weekend, doi agenţi de circulaţie au oprit chiar lângă preşedinţie un microbuz ce transporta fără acte saci cu fasole. La un control mai atent, poliţiştii au găsit printre fasole 200 de kilograme de heroină. Era cea mai mare captură de droguri din istoria Republicii Moldova. Unele instituţii media au admis că o asemenea cantitate de droguri nu putea intra în ţară şi circula prin centrul Chişinăului ziua în amiaza mare fără a avea protecţie de la şefii poliţiei. Angajaţi ai MAI, sub protecţia anonimatului, au declarat presei că ministrul de Interne Gheorghe Papuc ar fi coordonat operaţiunea sau, cel puţin, era la curent.

În aceeaşi zi de 20 martie 2008, după amiază, urma să aibă loc o conferinţă de presă a lui Gheorghe Papuc. „Ministrul nu a apărut la conferinţă, fiind înlocuit de viceministrul Valentin Zubic. De la 20 martie încoace, ministrul Papuc nu a mai făcut nicio declaraţie, chiar dacă presa a comunicat despre faptul că acesta s-ar afla în arest la domiciliu, în legătură cu tranzitarea heroinei pe teritoriul Republicii Moldova, şi că ar fi suspectat de conducerea unuia dintre cele mai importante carteluri de droguri din Europa”, a relatat, pe data de 3 aprilie, „Ziarul de gardă”.

Speculaţiile au fost alimentate şi de faptul că agenţii de circulaţie au fost demişi, iar ulterior restabiliţi în funcţii. Acest dosar avea prea multe necunoscute, stârnind un val de acuzaţii de corupţie la adresa puterii.

Se presupunea că Papuc n-a încăput în Guvernul Grecianâi anume din acest motiv. Deputaţi din opoziţie au cerut anchetarea ministrului în legătură cu acest caz. Ulterior procuratura a infirmat faptul că Papuc ar fi fost implicat, totuşi, el a fost audiat în calitate de martor. Preşedintele ţării i-a luat, în acea vară, apărarea lui Papuc, afirmând că nu au existat fapte concrete privind implicarea acestuia în cazul contrabandei cu heroină. Pe 28 octombrie, Voronin l-a numit din nou ministru de Interne. Gheorghe Papuc a declarat pentru Pro TV Chişinău că „este liber şi cinstit şi că nu are probleme cu legea”.

Nu doar opoziţia a acuzat poliţia că ar fi coruptă, ci şi şeful statului. Vladimir Voronin a vorbit, de asemenea, despre unii magistraţi, dând şi nume, care, alături de angajaţi bancari şi avocaţi, ar fi fost implicaţi într-o „grupare criminală”, a relatat ziarul „Timpul”.

Într-un alt caz, fostul ziar guvernamental „Moldova Suverană”, apropiat PCRM, a scris că judecători şi funcţionari de rang înalt l-ar „ajuta să scoată profituri uriaşe pe „marele maestru” al combinaţiilor din umbră Veaceslav Platon”. „Extinderea imperiului financiar al lui Veaceslav Platon […] s-a copt şi a început să aducă venituri colosale. Numai din litigii pe care le-a iniţiat cu companiile străine urmează să încaseze aproximativ 400 de milioane de dolari. Acestea sunt sumele pe care le va primi fără a lucra sau fără a da ceva în schimb”, a scris „Moldova Suverană”.

„Reţinuţi, doar măgarul şi porcul”

De acte de corupţie erau bănuiţi atât angajaţi ai MAI care s-au ocupat de traficul de persoane, cât şi unii magistraţi, a scris şi „Ziarul de Gardă”. Iar potrivit publicaţiei „Ekonomiceskoe Obozrenie”, Republica Moldova a figurat în lista neagă a Departamentului de Stat al SUA deoarece guvernarea nu a depus eforturi să lupte cu traficul de fiinţe umane, iar acest fapt ar putea duce la pierderea grantului de circa 300 de milioane de dolari din cadrul Programului Provocările Mileniului. Ziarul a mai amintit de două şedinţe în care Voronin a demis şi a certat diverși funcţionari.

Înstrăinarea Stadionului Republican şi a complexului hotelier Codru au fost văzute de „Jurnal de Chişinău” ca „afaceri păguboase pentru stat”, „fiind atribuite apropiaților puterii”. Codru a fost vândut unui offshore din Cipru, contra a circa 3,5 milioane de euro, pe când preţul de piaţă ar fi fost de 20 de milioane de euro, nota publicația. Recent RISE Moldova a scris că ulterior complexul a fost transferat către Finpar Invest SRL, considerată „firma familiei Plahotniuc”.

La sfârşitul anului 2008 au fost scoase la privatizare mai multe proprietăţi ale statului. Potrivit unor deputaţi din opoziţie, exista intenţia de a deetatiza inclusiv compania Air Moldova. „Toată lumea recunoaște că aceste obiective trebuie privatizate, dar nu înţelege de ce atâta grabă tocmai acum. Reprezentanți ai opoziţiei au spus că graba examinării proiectului dă de bănuit: posibil, cineva cunoaşte de-acum viitorii proprietari sau guvernanţii vor să acapareze totul până la alegeri, ca nu cumva să piardă puterea pe neprins de veste”, a scris ziarul „Timpul.”

Intenția de a privatiza Air Moldova trezea semne de întrebare, în contextul în care în 2002 guvernarea comunistă naționalizase compania, iar investitorul german s-a plâns la CEDO. Curtea de la Strasbourg, la 9 decembrie 2008, a condamnat Republica Moldova pe acest caz, obligând-o să-i plătească reclamantului o sumă-record, de 6,7 milioane de euro, a mai relatat presa.

Deşi au răsunat mai multe acuzaţii de corupţie în acest an, „Jurnal de Chişinău” a ironizat că „au fost arestaţi” doar un tricolor la 31 august, un brad instalat de primarul Chirtoacă şi un măgar şi un porc de la protestul inedit al activistului Anatol Mătăsaru.

Performanţe satisfăcătoare şi nu prea

La capitolul reglementare transnistreană, la începutul anului Vladimir Voronin declara că până la alegerile din primăvara lui 2009 va fi rezolvată această chestiune. Recunoașterea statului Kosovo şi războiul din Georgia au „încurcat” planurile lui Voronin, bănuit de diplomați occidentali că s-ar fi apropiat prea mult de Moscova. „Astăzi noi suntem ostaticii acestor geopolitici ale ţărilor mari”, a declarat resemnat Voronin pentru „Moldova Suverană”.

În primele luni ale anului, liderul comuniştilor a pledat ca mediatorii şi observatorii în formatul 5+2 să semneze un document în ceea ce priveşte recunoașterea internațională a neutralității Republicii Moldova, considerată o condiţie a părţii ruse. „Condiţiile Moscovei sunt umilitoare nu numai pentru Republica Moldova, dar şi pentru Occident, care este astfel silit să jure că… nu va ocupa Republica Moldova şi nu o va accepta în NATO! Washingtonul şi Bruxelles-ul se pomenesc în situaţia jenantă de a se considera potenţiali agresori şi de a lua decizii în locul poporului Republicii Moldova”, au comentat ziariştii de la „Jurnal de Chişinău”.

„Economia a înregistrat o performanţă satisfăcătoare”, a declarat, la sfârşit de an, premierul Zinaida Grecianâi. „Pare a fi un paradox, dar Moldova într-adevăr nu a fost afectată până în prezent de criza financiară. Acest fapt însă nu înseamnă că efectele ei negative nu se pot resimți în Moldova în viitor”, a spus directorul regional BERD, Olivier Descampes, potrivit ziarului „Moldova Suverană”.

Unii experţi au afirmat că Republica Moldova era ocolită de criză grație volumului mare de remitenţe, care în acest an au însumat 1,9 miliarde de dolar. De asemenea, potrivit „Moldavskie Vedomosti”, guvernanţii au făcut eforturi pentru a optimiza cheltuielile publice. Astfel, la 29 februarie, ziarul a relatat că ministrul Economiei şi Comerţului, Igor Dodon, a pledat pentru reducerea numărului bugetarilor. „Dodon a spus că trebuie aplicate reorganizarea, optimizarea sectoarelor. Trebuie efectuate reforme mai radicale. (…) În unele sectoare se simte necesitatea acută de reorganizare, fie că e agricultura, sănătatea sau educaţia”, a spus ministrul de atunci al Economiei. Se propunea ca numărul bugetarilor să fie redus în 2008 cu 3.000 de locuri, în 2009 cu 4.000, în 2010 – deja de 8.000-9.000, se arăta în acelaşi articol din „Moldavskie Vedomosti”. Pentru aceste şi alte măsuri, guvernarea a fost lăudată de partenerii externi, au scris unele ziare.

„În anul 2008, în Republica Moldova s-au înregistrat mai multe regrese la capitolul respectării drepturilor omului şi libertăţii presei. S-au intensificat acţiunile Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ale Ministerului de Interne vizavi de libertatea de asociere, iar justiţia şi procuratura continuă să fie folosite ca instrumente de presiune politică. Acestea sunt doar câteva din concluziile a 19 experţi independenţi întrunuţi în cadrul platformei de dialog Euroforum”, a informat ziarul „Timpul”, din 23 decembrie.

Evaluările făcute de Bruxelles, potrivit fostului oficios al guvernului „Moldova Suverană”, constatau, practic, aceleaşi lucruri: că sunt necesare eforturi continue în ceea ce priveşte reformarea poliţiei, justiţiei, procuraturii, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a libertăţii mass-media, inclusiv în contextul alegerilor parlamentare, combaterea corupţiei, îmbunătățirea climatului investiţional.