2006: Ofensiva Rusiei: „războiul vinului” şi gaze la preţuri dublate

Primele semne ale aplicării şantajului economic au fost în martie şi aprilie 2005, când autoritățile ruse au impus restricții la importul de carne, fructe şi legume din Republica Moldova. Acest fapt, însă, a fost mai puţin mediatizat. Chiar din prima zi a lui 2006, gigantul Gazprom a sistat livrările de gaze spre Republica Moldova, iar de la sfârşitul lunii martie, Federaţia Rusă a pus, pentru prima dată, embargo pe vinurile moldovenești. „Războinic” şi tare pe poziţii la început de an, Vladimir Voronin nu a rezistat decât câteva luni, capitulând, în cele din urmă, în faţa lui Vladimir Putin.

Liderii de la Chişinău au insistat pe păstrarea tarifului de 80 dolari pentru mia de metri cubi la importul gazelor, pe când Gazprom a rămas neînduplecat, cerând 160 de dolari. Conducerea Republicii Moldovei a considerat că poziţia Moscovei în această problemă este „o tentativă de presiune asupra politicii Chişinăului în reglementarea diferendului transnistrean, precum şi asupra opţiunii proeuropene a Moldovei”, menţiona ziarul „Moldova Suverană”. Publicaţia a scris că președintele moldovean Vladimir Voronin şi cel ucrainean Viktor Iuşcenko, au adresat un demers instituțiilor europene, solicitând intervenția UE în „războiul gazelor”. Ei erau de părerea că „Rusia a elaborat din timp acest scenariu de presiune şi şantaj energetic”.

După două săptămâni în care Republica Moldova a luat gaze de la ucraineni, a fost semnat un acord doar pentru primul trimestru al anului. Documentul prevedea tariful de 110 dolari pentru mia de metri cubi şi majorarea participaţiei ruse în întreprinderea Moldovagaz. La 1 iulie, a intrat în vigoare preţul de 160 de dolari, iar tariful pentru consumatorii finali a fost majorat cu 50,4%, a notat ziarul de limba rusă „Moldavskie Vedomosti”.

„Blocada Transnistriei” sau control la hotarul moldo-ucrainean

De la începutul lunii martie, Kievul a dispus că toate mărfurile ce vor intra în ţară dinspre Republica Moldova vor trebui să aibă documente vamale moldoveneşti. Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a spus pentru revista rusească „Kommersant. Vlasti”, declaraţie preluată de „Moldova Suverană”, că Kievul este preocupat de contrabanda pe acest segment de frontieră şi că cele două state au decis să aducă relațiile vamale în concordanță cu normele şi procedurile internaționale.

Măsura a fost calificată de liderii regimului separatist de la Tiraspol drept „blocadă economică” şi condamnată vehement de Duma de Stat a Rusiei. „Tiraspolul se autoizolează”, a afirmat premierul ucrainean Iuri Ehanurov. Pe de altă parte, unii deputaţi ruşi susţineau că „noul regim vamal prejudiciază economia Transnistriei şi poate duce la o catastrofă umanitară”.

Potrivit presei de la Chişinău, au urmat provocări în zona de securitate şi blocarea câtorva puncte de trecere a frontierei. Preşedintele Vladimir Voronin a afirmat că motivul tensionării situației la hotarul moldo-ucrainean „îl constituie exportul de armament de către Transnistria”.

În acest context survine embargoul la vinurile moldoveneşti impus de Federaţia Rusă. Medicul sanitar șef al Rusiei, Ghenadi Onișcenko, a spus că vinurile moldoveneşti, ca şi cele georgiene, ar prezenta pericol pentru sănătatea consumatorilor ruşi. O declaraţie similară a avut şi ministrul rus de Interne, Raşid Nurgaliev, care a susţinut, potrivit „Ziarului de Gardă”, că, anual, 42.000 de cetăţeni (circa o sută zilnic) mor din cauza alcoolului contrafăcut. „Coniacul Barza Albă din Moldova nu mai există de trei ani, dar îl poţi găsi în magazine. Este un coniac contrafăcut şi ceea ce este în aceste sticle este un lichid periculos pentru sănătate şi viaţă”, a declarat Nurgaliev, adăugând că 70% din vinurile din Republica Moldova sunt contrafăcute.

„Evident, în spatele acţiunilor de discreditare a vinurilor moldoveneşti stă politicianul rus răzbunător, scrâșnind din dinţi. El nici măcar nu face efortul de a se ascunde, socotind că nu mai e de pierdut nimic, după ce Chişinăul a reuşit, cu ajutorul SUA şi UE, să aplice o lovitură simțitoare separatiștilor de la Tiraspol”, a comentat situaţia „Jurnal de Chişinău”.

Interdicţiile nu au vizat companiile din Transnistria, iar delegaţia moldovenească plecată la Moscova să rezolve problema a fost ignorată de factorii de decizie.

Calitatea vinului moldovenesc

În 2005 vinurile livrate în Rusia au constituit trei sferturi din totalul vinurilor moldoveneşti exportate, reprezentând circa o treime din livrările externe de mărfuri din Republica Moldova.

Potrivit unei declaraţii a Agenţiei Moldova-Vin, publicată de „Moldova Suverană”, niciunul din cele 170 de acte de control întocmite în 2005 de către instituţiile din Rusia nu au confirmat necorespunderea vinurilor moldoveneşti cerinţelor normative şi celor tehnologice. Totodată, reprezentanţii Chişinăului susţineau că, potrivit înțelegerilor bilaterale, dacă s-ar fi depistat un caz de necorespundere a calităţii vinului, urma să fie stopat doar importul partidei în care a fost constatată această neregulă.

Pe de altă parte, ziarul „Moldavskie Vedomosti” a scris că nu toate vinurile care ajungeau pe piaţa rusă erau calitative, dimpotrivă, marea lor majoritate - „erau pentru fraierii ruşi”. „În anii ’90 a început a fi produs în masă vin contrafăcut, inclusiv din produse de vin importate de peste hotare. Acest sistem a funcționat întotdeauna sub acoperirea mai-marilor ţării. Vinificatorii povestesc că în fiecare an câte 20 de companii mari colectau 1,5-2 milioane de dolari şi le duceau cui trebuie”, se menţiona în articolul din „Moldavskie Vedomosti”. Din această afacere aveau de câştigat şi mulţi businessmeni ruşi. Potrivit unor ziare, peste 50% din fabricile moldoveneşti erau controlate de aceştia, iar un volum mare de produse alcoolice era transportat în Rusia în vrac şi „dizolvat” la locul de destinaţie.

La sfârşitul lui iulie, Vladimir Voronin admitea că ar fi putut exista probleme de calitate. „Vinul este un organism viu, care se poate schimba oricând. De aceea noi suntem gata să ne cerem scuze pentru un anumit stoc de producție de calitate inferioară, să pedepsim persoanele vinovate, dar nu putem fi de acord cu pretenţiile faţă de întreaga producție moldovenească”, a spus el într-un interviu pentru postul de radio Eho Moskvî, preluat de „Moldova Suverană”. Preşedintele Republicii Moldova a menţionat că embargoul a fost o lecţie, de acum încolo Chişinăul va depune toate eforturile să-şi diversifice pieţele de desfacere, să modernizeze fabricile şi podgoriile.

La Moscova, „cu o năframă-n vârf de băţ”

Potrivit „Jurnal de Chişinău”, la nici trei luni de „război al gazelor” şi „război al vinului”, Voronin făcea eforturi să fie primit de Putin. La 8 august a avut loc, după o pauză de trei ani, o întrevedere de două ore cu liderul de la Kremlin. „Dezgheţarea relaţiilor deja a început”, a spus pentru „Moldova Suverană” consilierul prezidenţial Mark Tkaciuk. La revenirea în ţară, şeful statului a ţinut să precizeze că întâlnirea sa cu Putin nicidecum nu înseamnă schimbarea cursului de politică externă, a notat fostul ziar guvernamental.

„La Moscova, Voronin a primit agenda pactului de capitulare necondiţionată a Republicii Moldova în faţa Moscovei”, era titlul din cotidianul „Timpul”. „De ce, după trei ani care s-au scurs de la respingerea memorandumului Kozak, Voronin s-a dus la Moscova „cu o năframă-n vârf de băţ”? Cauze sunt multe: frica de a nu pierde puterea şi dorinţa de a-i asigura Partidului Comuniştilor încă un mandat, lucru imposibil de realizat fără sprijinul Moscovei. (…) Voronin ar putea fi uşor decepţionat de Occident, fiindcă nu a primit din partea acestuia sprijin în măsura în care a primit Saakaşvili, bunăoară”, se menţiona în comentariul din „Timpul”.

La scurt timp după întâlnirea lui Voronin cu Putin, potrivit „Jurnal de Chişinău”, Ministerul rus de Externe a propus un plan de reluare a negocierilor în reglementarea transnistreană, în trei etape. Prima presupunea „elaborarea statutului noului model al statului transnistrean”, pornind de la planul Kozak, planul ucrainean şi planul Primakov. „În fond, nu e nimic nou, decât şi o mai deschisă intenție de a crea pe teritoriul Republicii Moldova „un stat transnistrean”, fără participarea noastră, înţelegându-se în prealabil cu mediatorii pe care îi poate influenţa. De menţionat că observatorii SUA şi UE sunt ignorați de Kremlin. Atitudinea Rusiei este deschis sfidătoare”, adăugau ziariștii de la „Jurnal de Chişinău”.

Rusia a ridicat embargoul asupra importului de vinuri din Republica Moldova după un an şi jumătate de interdicţii. Toată ramura însă era la pământ şi a trebuit să treacă mult timp până când fabricile să-şi revină. Voronin şi-a revizuit cardinal atitudinea faţă de „inspecţiile ca într-o colonie” ale lui Ghenadi Onişcenko, căutând dreptate la Putin şi acceptând să danseze după muzica Rosspotrebnadzor-ului, a concluzionat „Jurnal de Chişinău”.

La finele lunii martie, viceministrul Economiei de atunci, Igor Dodon, declara pentru ziarul de limbă rusă apropiat puterii „Kişiniovskie Novosti” că de la 1 ianuarie 2006 taxa zero la exportul în ţările UE acoperea 90% din produsele moldovenești, deci, la modul teoretic, produsele tradiționale ar fi putut lua calea UE, trebuiau doar să respecte standardele de calitate. „Altceva e că la noi nu există standarde moderne, normative tehnice, laboratoare pentru certificarea calităţii”, a adăugat Dodon.

Restanţele din Planul de Acţiuni cu UE

În conferinţa de bilanţ de an, preşedintele Voronin s-a arătat nemulțumit de activitatea cabinetului de miniştri în ceea ce priveşte procesul de integrare europeană. În toamnă au fost revocaţi din funcţii ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, şi cel al Justiţiei, Victoria Iftodi, fiind înlocuiți cu mai tinerii Igor Dodon şi Vitalie Pârlog. „Așteptăm de la guvern nu numai inițiative legislative, cu toate că şi acestea nu sunt atât de multe, dar şi rezultate efective pe două direcţii: regimul de comerţ asimetric şi stabilirea unui regim facilitar de vize”, a spus Voronin, citat de „Kişiniovskie Novosti”.

În ceea ce priveşte tariful la gaze, care din 1 ianuarie 2007 urma să ajungă la 170 de dolari pentru mia de metri cubi, Voronin a spus că „nu există alternativă”. „Nimeni nu ne va vinde mai ieftin decât pentru alte ţări. În următorii cinci ani tariful la gaze pentru Moldova va fi adus la media europeană”, a adăugat preşedintele comunist.

Presa a scris că nu doar membri guvernului erau de vină că reformele din Planul de Acţiuni Republica Moldova - UE trenează, ci şi şeful statului, care a făcut „primii paşi spre integrarea europeană” schimbând cursul de istorie în şcoală. „Educaţia prin istorie, bazată pe principiul integrării, este unul dintre primii noştri paşi, extrem de important, pe calea aderării la valorile general-umane, acceptate de Uniunea Europeană”, a declarat Voronin la o întâlnire în care a muștruluit cercetătorii din domeniul istoric, potrivit „Moldova Suverană”.

Dascălii şi profesorii universitari au criticat conţinutul noilor manuale, care, după părerea jurnaliştilor de la „Timpul” şi „Jurnal de Chişinău”, erau pline de propagandă sovietică şi proslăveau guvernarea comunistă de după 2001. „Autorităţile comuniste de la Chişinău, declarând în repetate rânduri că elaborează şi promovează în învățământ un curs de istorie integrată, proeuropean, au introdus în şcoli, forţat, de fapt, cursul de istorie sovietică. Manualele au fost elaborate în cel mai mare secret de nişte autori anonimi”, se spunea într-un apel al Asociaţiei istoricilor.

Potrivit „Ziarului de Gardă”, editarea noilor manuale s-ar fi făcut cu încălcarea legii, fără concurs şi în secret. „Parţial, procurorii au confirmat fraude admise de Ministerul Educaţiei”, susținea publicaţia, dar chestiunea a rămas în suspensie, având în vedere implicarea în această afacere a vicepremierului Valerian Cristea.

În acelaşi timp, într-un interviu pentru „Kişiniovskie Novosti”, ministrul Educaţiei, Victor Ţvircun, a acuzat „opozanții cursului, care pledează împotriva politicii integraționiste a republicii noastre în Consiliul Europei”. El a spus că noile manuale sunt foarte importante pentru „o ţară multietnică, aşa cum este Republica Moldova”, şi că volumele au fost expertizate de specialiştii Consiliului Europei.

„Succesul” anului, potrivit ziarelor apropiate puterii, a fost reluarea finanțării externe. Au fost încheiate programe noi cu FMI şi Banca Mondială, plus un plan preliminar al Provocărilor Mileniului, oferit de SUA, şi alte finanţări din partea Uniunii Europene. O parte din bani au fost alocaţi pentru atenuarea șocurilor din exterior.

Corupţia, climatul investițional, libertatea mass-media şi respectarea drepturilor omului erau restanțele evidențiate de Comisia Europeană, după un an de aplicare a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, relata „Moldova Suverană”. Primele două restanţe figurau de ani buni şi în lista instituțiilor financiare internaționale.