Europa Liberă: Cum caracterizaţi mersul reformei în domeniul justiţiei? De ce atâtea critici a atras sistemul la adresa magistraţilor şi la felul cum se promovează reforma în acest domeniu?
Vladimir Cebotari: „Pentru că reformele s-au lăsat mult prea mult aşteptate. Pentru că problemele care s-au acumulat au ajuns cetăţeanul nostru până la os. Pentru că problemele din sistemul justiţiei, care trebuiau să fie ultima soluţie la care trebuia să apeleze cetăţeanul, au fost o dezamăgire totală pentru aceştia. Şi, din păcate, mulţi dintre conaţionalii noştri au ales să-şi împacheteze bagajele şi să plece din această ţară.”
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: De ce au lăsat magistraţii să se ajungă la această situaţie deplorabilă?
Vladimir Cebotari: „Eu nu pot să vorbesc în numele lor. Eu regret acest lucru şi o parte a acestei responsabilităţi o are inclusiv politicul, deşi acesta trebuie să stea deoparte de actul de justiţie. Dar vina domniei lor, mă refer a politicului, ar consta în faptul că nu s-a intervenit atunci când trebuia să se intervină, pentru că deţine instituţii suficiente ca număr pentru a combate acele fenomene urâte, care s-au petrecut şi se mai petrec în continuare în acest sistem al justiţiei, şi că nu au intervenit cu legi prompte şi cu instrumente proprii, chiar şi cu riscul de a fi criticaţi de o intervenţie în forţă în acest sistem. Dar dacă ea este necesară, trebuia să fie produsă.”
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Ajustarea cadrului legal înseamnă că reforma e pe calea cea dreaptă? Sau mai trebuie ceva?
Vladimir Cebotari: „Nu este suficient să avem legi. Este necesar aceste legi să fie aplicate.”
Europa Liberă: Şi respectate de toţi.
Vladimir Cebotari: „Şi respectate de către toţi. Cele mai importante lucruri abia trebuie să se producă.”
Europa Liberă: Care ar fi cele mai importante?
Vladimir Cebotari: „Mizez pe un lucru foarte bun al Autorităţii Naţionale de Integritate. Ar trebui ea să elimine un şir de persoane care nu-şi pot demonstra foarte clar provenienţa averii pe care o deţin. Mă refer, în special, la persoanele din justiţie, pentru că persoanele din alte funcţii publice sunt mai uşor de clarificat situaţiile cu ele. În al doilea rând, mă refer la acea nouă lege a Procuraturii, care stabileşte cerinţe destul de dure faţă de procurori. Şi aici mizez foarte mult pe acele comisii care fac admiterea în profesia de procuror, pe acele teste pe care trebuie să le treacă procurorii, să fie într-adevăr aleşi cei mai buni. Şi, nu în ultimul rând, pe acel proces de evaluare care trebuie început şi în cadrul autorităţilor judecătoreşti. Astfel, ca judecătorii să fie doar persoanele care se bucură de o înaltă încredere în societate sau, cel puţin, nu este un mare critic în adresa lor şi care nu au zone gri sau zone închise care nu pot fi deschise publicului.”
Europa Liberă: Judecătorii au primit salarii foarte mari, în numele unor principii europene şi ca o garanţie a incoruptibilităţii lor. Doar că aceşti bani au fost investiţi într-un corp profesional de calitate îndoielnică, zic unii experţi. Dacă e să credem lor, justiţia este supraputerea abuzivă în stat.
Vladimir Cebotari: „Nu putem spune că este o supraputere abuzivă. Este o putere şi este uneori o ultimă instanţă care hotărăşte soarta oamenilor, a instituţiilor şi uneori a ţării întregi. Pentru că de aceste procese depinde încrederea în justiţie, vine sau nu un investitor, un cetăţean simplu vrea să deschidă o afacere sau nu.”
Europa Liberă: A propos, investitorii de aceea nici nu se grăbesc să ajungă în Republica Moldova, pentru că deocamdată nu au încredere în justiţia autohtonă. Despre acest lucru a vorbit şi domnul Tapiola, au vorbit şi mulţi-mulţi alţi demnitari care cunosc foarte bine situaţia din sistem.
Vladimir Cebotari: „Este adevărat. Şi acest lucru trebuie schimbat. Va fi schimbat cu judecători care sunt mai bine pregătiţi şi din 2020 unica cale de accedere în funcţia de judecător va fi doar a absolventului Institutului Naţional de Justiţie, care pregăteşte cei mai buni specialişti în acest sens. În al doilea rând, este să-i curăţim, chiar să ne izbăvim şi chiar de acei judecători care sunt buni, dar sunt buni în cunoştinţele lor, dar sunt răi în modul în care aplică aceste cunoştinţe.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră sunteţi gata să le înţelegeţi unor magistraţi orgoliul rănit de a treia putere în stat, puterea judecătorească?
Vladimir Cebotari: „Nu pot să accept ca în funcţia de judecători să fie persoane, indiferent cine sunt ele, prieteni, cunoscuţi, rude ş.a.m.d., care nu vor avea în capul mesei legea, indiferent de oricare alte împrejurări. Pentru că eu pornesc exact de la acelaşi lucru, sunt un simplu cetăţean care, datorită lucrului pe care eu l-am făcut în timpul anilor, datorită încrederii pe care am obţinut-o în timpul anilor sau, poate, după cum zic unii, datorită şi unor împrejurări, că aşa au stat stelele într-o anumită zi, am devenit ministru. Aceasta nu este o funcţie pe care ţi-o dă Dumnezeu pentru o viaţă întreagă. Şi vorbesc în cercul prietenilor mei şi în familia mea, am să depun şi depun toate eforturile pentru ca, atunci când eu voi reveni în stradă, vorbim adevărul, pentru că aşa este, astăzi eu mă aflu mai mult în fotoliu de ministru, dar atunci când revin în stradă, ca simplu cetăţean, să ştiu că am făcut ce am putut eu mai bine, ca, simţindu-mă cetăţean, să mă simt mai protejat şi să am o încredere mai mare în acest stat. În toate activităţile mele ca ministru eu procedez inclusiv egoist din punctul acesta de vedere, dar egoismul acesta este pentru interesul cetăţeanului.”
Europa Liberă: E scumpă plata pentru o reformă ratată?
Vladimir Cebotari: „Foarte scumpă. Şi eu încerc să fiu foarte optimist tot timpul, dar, credeţi-mă, sunt momente şi foarte dificile pentru mine, pentru că nu totul stă în mâna unui ministru, nu totul depinde de un executiv. Şi cea mai mare schimbare este înainte, dar ea depinde...”
Europa Liberă: Care e raportul de forţe acum? Mai mult depinde de voinţa politică sau de voinţa celor care lucrează în sistem, ca să fie promovată şi implementată la justa valoare reforma în justiţie?
Vladimir Cebotari: „Depinde de toată lumea, şi de unii, şi de alţii.”
Europa Liberă: Cine se teme mai mult unul de altul: justiţia de politică sau politicienii de justiţie?
Vladimir Cebotari: „Eu nu aş zice că se teme cineva de cineva. Pentru că autoritatea judecătorească şi a procurorilor trebuie să fie într-adevăr independente şi funcţionale şi ei trebuie să aibă cultura şi înţelegerea de a se autopurifica şi autocurăţi, de a se izbăvi de acele persoane. Uneori o rană nu poate tratată de la sine, organismul nu are putere să o trateze singur şi atunci vine o forţă de extern, ca un chirurg care înlătură această rană.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aşteptaţi o misiune de la Bruxelles să vină să supravegheze, să monitorizeze, să se implice în această reformă adevărată a justiţiei?
Vladimir Cebotari: „Da, să ştiţi că dumneavoastră aţi ţintit corect aici. Pentru a recăpăta încrederea cetăţeanului în justiţie şi în acest stat, noi chiar vom formula nişte demersuri pentru a obţine o asistenţă în forma unor experţi permanenţi aflaţi aici, în Moldova, de a participa la unele din procesele importante, nu atât la executarea actului sau examinarea actului de justiţie, cât în procesul de selecţie şi admitere sau promovare, sau evaluare a persoanelor din justiţie, pentru a ne asigura că avem un mecanism care nu este viciat de relaţie de cumătrenie, prietenie sau de spiritul corporativist care există astăzi. Acest lucru mi l-aş dori cu adevărat. Şi aş aprecia foarte mult dacă partenerii noştri de dezvoltare ar fi foarte receptivi la un astfel de demers. Chiar astăzi am discutat împreună cu domnul Poalelungi, cu doamna ministru al Justiţiei din România, Prună, să lansăm uno astfel de cooperare cu Consiliul Superior al Magistraturii din România pentru detaşarea sau delegarea în bază permanentă a unor persoane aici, atunci când facem examenele de admitere la INJ, când facem examenele de absolvire la INJ. Şi am extins această solicitare, atunci când facem procesul de evaluare a judecătorilor ş.a.m.d. Sper ca această solicitare să fie bine înţeleasă atât de clasa judecătorilor din Chişinău, cât şi de înalţii magistraţi de la Bucureşti.”
Europa Liberă: Şi în altă ordine de idei, doar ca o precizare, puteţi să ne spuneţi despre concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău?
Vladimir Cebotari: „Pot să vă spun tot ceea ce ştiu, dacă formulaţi şi o întrebare exactă.”
Europa Liberă: Preşedintele Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău aţi fost dumneavoastră şi aţi recunoscut că cei care au ajuns stăpânii Aeroportului nu au îndeplinit unele prevederi stipulate în acord, dar tot dumneavoastră aţi făcut şi precizarea că nu ar exista motive de reziliere a contractului. Ce se întâmplă cu unul dintre cele mai strategice obiective ale ţării?
Vladimir Cebotari: „Ce se întâmplă cu el eu nu vă pot spune, pentru că nu eu administrez această ramură. Dar dacă vă interesează de ce nu poate fi reziliat acest contract, mă voi referi, fără însă a depăşi limita clasificării care a fost atribuită acelui contract. Comisia a constatat anumite încălcări, însă prevederile contractuale statuează foarte clar că, dacă există anumite încălcări, trebuie partea care se află în delict, adică în încălcare, trebuie să-i fie oferită o perioadă, şi este stipulat termenul exact în contract, pentru a remedia acele neconformităţi care au fost admise.”
Europa Liberă: Cât e termenul acesta?
Vladimir Cebotari: „În funcție de tipul încălcărilor, pentru construcţie era chiar până la trei ani de zile, 36 de luni. Sper să nu greşesc aici. Şi noi am accentuat guvernului în raport că, deşi sunt încălcări, din punct de vedere juridic trebuie să urmăm exact ceea ce este scris în contract. Noi putem să lansăm alte procese, pentru că este dreptul suveran al unui stat să decidă ce face, până şi naţionalizarea unei averi, este un drept şi o libertate a acestui stat, dar în acel proces trebuie de evaluat foarte bine toate riscurile. Pentru că există riscul de a plăti unei daunei, interese. Aceste daune, interese trebuie evaluate nu de către mine, ca ministru al Justiţiei, dar de către nişte evaluatori independenţi. Mai mult ca atât, noi am dat o listă foarte largă de recomandări guvernului ce ar trebui să procedeze în raport cu foarte multe lucruri, inclusiv pentru îmbunătăţirea acelor clauze contractuale care sunt, dar şi îmbunătăţirea raportului guvern sau Republica Moldova faţă de concesionarea Aeroportului. Urmează ca toate instituţiile cărora le revin astfel de atribuţii pas cu pas să întreprindă toate măsurile ca aceste poziţii să fie îmbunătăţite.”
Europa Liberă: Dar investitorul s-a schimbat sau a rămas?
Vladimir Cebotari: „Investitorul, de fapt, a fost tot timpul „Avia Invest”. S-a schimbat fondatorul acelui investitor.”
Europa Liberă: Şi aceasta nu prejudiciază?
Vladimir Cebotari: „Din păcate, statul a pierdut dreptul de a solicita rezilierea contractului pe acest motiv, în repetate rânduri, atunci când a aflat de fapt, şi atunci când a aflat de jure, înregistrând acele modificări la Camera Înregistrării de Stat, expirând toţi termenii de prescripţie, pentru a invoca acel argument. Statul însă nu a pierdut şi dreptul de a intra în negocieri de bună credinţă cu investitorul, pentru a încerca să-l convingă şi a găsi suficiente argumente ca această situaţie să fie îmbunătăţită. Statul oricând are toate mecanismele la dispoziţie să discute oricare lucru pe care îl consideră că este contrar interesului său. În caz contrar, are şi celelalte instrumente la dispoziţie, dar trebuie să fie unele asumate.”
Europa Liberă: Concesionarea e legală?
Vladimir Cebotari: „Nu poate fi o concesionare ilegală, atunci când acele raporturi toate au fost, în repetate rânduri, confirmate de guvern. Sunt o sumedenie de hotărâri de guvern care au confirmat atât începerea, condiţiile. Contractul, printre altele, a fost aprobat de două ori, atunci când s-a aprobat de concept şi atunci când s-a aprobat de principiu. După care au existat anchete parlamentare, rapoartele şi în Parlament au fost aprobate. Despre care ilegalităţi atunci...”
Europa Liberă: Dar spulberaţi aceste temeri din societate precum că Aeroportul nu e dat pe mâini bune?
Vladimir Cebotari: „Eu nu evaluez acest lucru, pentru că nu a fost în misiunea noastră de a evalua acest lucru. Noi am spus riscurile care sunt.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi evaluat doar contractul?
Vladimir Cebotari: „Noi am evaluat contractul şi situaţia de fapt şi de drept existentă la acea dată. Aproape este un an expirat din acel timp, multe lucruri s-au schimbat.”
Europa Liberă: În bine? În rău?
Vladimir Cebotari: „Eu nu le-am urmărit, pentru că nu a intrat în atribuţiile mele funcţionale. Dacă îmi va fi acordată o astfel de încredere din nou din partea guvernului sau o astfel de sarcină o voi face din nou. De aceea, poate multe lucruri despre care vorbesc sunt şi depăşite. Nu exclud. Aşa este corect să o spun.”