Criza politică s-a adâncit odată cu insistențele democraților de a-l desemna în calitate de premier pe controversatul om de afaceri şi politician Vladimir Plahotniuc. Pe 4 ianuarie, parlamentarii au respins cabinetul format de Ion Sturza, şedinţa specială a fost boicotată de marea majoritate. Curtea Constituțională a decis, în ultimele zile ale anului 2015, că președintele este obligat să desemneze candidatul unei „majorităţi parlamentare formalizate”. Democraţii au anunţat că majoritatea a fost constituită din reprezentanţii PD, PL, grupul celor 14 foşti membri ai fracţiunii PCRM, plus alţi opt deputaţi PLDM.
Pe data de 13 ianuarie, preşedintele Nicolae Timofti a respins candidatura lui Plahotniuc şi a cerut majorității să vină cu un nou candidat. „Lovitură de teatru pe scena politică. Vlad Plahotniuc a fost pentru câteva ore candidatul la funcţia de prim-ministru, pentru ca în după-amiaza zilei Nicolae Timofti să anunţe că respinge candidatura acestuia pe motiv că nu întrunește criteriile de integritate”, a informat Pro TV Chişinău. În declaraţia şefului statului se spunea că fruntașul democraţilor a fost demis de legislativ, pe 15 februarie 2013, „aducându-i-se acuzații de implicare în activităţi ilegale care vin să prejudicieze imaginea parlamentului şi a Republicii Moldova.”
Your browser doesn’t support HTML5
Manifestații antagoniste la Chișinău
Înaintarea lui Vladimir Plahotniuc a fost însoțită de proteste zgomotoase la uşa preşedinţiei ale celor care se opuneau desemnării acestuia la funcția de prim-ministru. Totodată, Partidul Democrat a organizat un miting în sprijinul candidatului său, care, potrivit PD, ar fi „adus ordine şi stabilitate”, a scris portalul NewsMaker.md.
„Nominalizarea lui Plahotniuc vine doar să confirme obsesia acestuia de a-și supune ultimul centimetru de libertate din Republica Moldova”, a comentat Maia Sandu, lidera unei mişcări politice în formare.
Guvern votat în secret, la miez de noapte
Gestul preşedintelui Timofti de a merge la o confruntare cu liderul democraţilor a fost văzut de analişti ca un pas spre suspendarea şefului statului sau forţarea anticipatelor. Pe 14 ianuarie, a fost desemnat pentru fotoliul de premier secretarul general al Aparatului preşedintelui, Ion Păduraru, deoarece între timp majoritatea se destrămase, după retragerea semnăturilor de către câţiva liberal-democraţi. A doua zi, Păduraru a renunțat, fiindcă majoritatea parlamentară se răzgândise între timp: l-a înlocuit pe Plahotniuc cu un alt democrat. Şeful statului a semnat decretul, încredințându-i mandatul de a forma guvernul lui Pavel Filip.
Filip era considerat un apropiat al lui Plahotniuc. În presa din perioada guvernării comuniste el a fost lăudat ca fiind un manager de succes la fabricile Bucuria şi Tutun CTC. În toamna lui 2007, când şi-a făcut partid, Vlad Filat l-a nominalizat ca un posibil coechipier.
Socialiştii, membrii formaţiunii lui Renato Usatâi şi simpatizanţii Platformei „Demnitate şi Adevăr” au cerut anticipate, acuzând PD că ar intenționa să uzurpeze puterea în stat. Cele trei formaţiuni şi-au conjugat eforturile, protestând laolaltă câteva zile la rând. Manifestanţii au înconjurat clădirea parlamentului pe 20 ianuarie, încercând să împiedice votarea Cabinetului Filip. După mai multe incidente şi forţarea intrării în clădirea legislativului, s-a aflat că guvernul a fost votat în 30 de minute, iar la miez de noapte a depus în secret jurământul la preşedinţie.
Your browser doesn’t support HTML5
Protestatarii scoşi din Parlament
Portalul NewsMaker.md a scris că preşedintele Nicolae Timofti a avut o înțelegere cu Ion Sturza ca să-l desemneze a doua oară, dar, „la intervenţia cancelariilor occidentale”, planul s-ar fi schimbat din mers. Unul dintre factorii determinanţi, potrivit NewsMaker.md, a fost poziţia Victoriei Nuland, asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, care a făcut declaraţii în acest sens pe 19 ianuarie, la Bucureşti. „Washingtonul şi Bucureştiul susțin majoritatea încropită în parlament de Partidul Democrat. Occidentul a ales «răul cel mai mic», întrucât, dacă ar fi avansat criza şi s-ar fi declanșat alegerile anticipate, potrivit experţilor, la putere ar fi ajuns cu siguranţă forţe pro-ruse”, a scris portalul. Analiştii intervievaţi de NewsMaker.md au afirmat că acest raționament a fost dictat de faptul că partidele pro-europene erau compromise, iar alte forţe pro-occidentale abia se creau.
Alte ziare au scris că era firesc ca Partidul Socialiştilor şi formațiunea lui Renato Usatâi, susţinute deschis de Moscova şi în care s-au investit mulţi bani, să fie mai puternice. „Dincolo de preferințele lor geopolitice, aceste formațiuni sunt și ele „produse” de natură oligarhică. Aceasta în cel mai bun caz. Ele ar putea fi și „lucrături” ale serviciului secret al Rusiei, FSB. Știe cumva cineva de unde vin banii, în sume uriașe, cheltuiți «generos» de Dodon și Usatâi? Simplul fapt că se află în opoziție îi face cumva pe liderii acestora mai «curați»? Sunt ei politicienii care ne lipsesc, «noua clasă politică»?”, s-au întrebat jurnaliştii de la „Ziarul Naţional”.
Organizatorii protestelor care reuşise să adune peste 400 de mii de semnături pentru referendumul constituțional au rămas surprinși de hotărârea Curţii Constituționale din 4 martie, prin care au fost declarate neconstituționale amendamentele din anul 2000 privind modalitatea de alegere a președintelui. Revenirea la alegerea directă a șefului statului de către popor a fost una dintre revendicările pe care au insistat protestatarii încă din 2014. După acest eveniment, liderii celor trei formaţiuni care au organizat demonstraţii şi-au asumat „mica victorie” şi s-au pus pe căutat candidaţi pentru prezidențiale.
Angajamentele guvernului, condițiile partenerilor externi
Una dintre primele promisiuni ale premierului Pavel Filip a fost instalarea unui panou electronic pe care cetăţenii să vadă cum şi în ce măsură se recuperează banii de la cele trei bănci devalizate. „Panoul” este funcțional din vară pe pagina web a Ministerului Finanţelor - http://www.mf.gov.md/ la rubrica „Recuperarea activelor fraudate”. La data de 1 august au fost recuperate peste 500 de milioane de lei din aproape 15 miliarde. „Este importat ca ancheta acestui jaf să fie dusă până la capăt”, a menţionat şeful guvern. De asemenea, Pavel Filip a spus că alte angajamente ale noului executiv vor fi lupta cu corupţia, îmbunătățirea mediului de afaceri şi reluarea finanţării externe.
Reprezentanţi ai FMI, cât şi ai Băncii Mondiale au remarcat că, deşi s-au depus eforturi pentru a schimba starea de fapt în sectorul bancar, „cauza de bază a fraudei de proporţii ce a avut loc în anul 2014 nu a fost încă înlăturată” – mai exact, transparența şi calitatea acționariatului.
Într-o rezoluţie în privinţa Republicii Moldova, din 15 februarie, Consiliul Uniunii Europene recomanda autorităţilor să investigheze imparţial furtul din sistemul bancar şi să-i aducă în faţa justiţiei pe cei vinovaţi, să depolitizeze instituțiile statului, să reformeze justiţia şi sectorul financiar-bancar. În document se spunea, de asemenea, că se impune un audit, în cooperare cu FMI, la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială, „pentru a evita repetarea unor cazuri de spălare a banilor”.
Peste jumătate de an, atât reprezentanţi ai FMI, cât şi ai Băncii Mondiale au remarcat că, deşi s-au depus eforturi pentru a schimba starea de fapt în sectorul bancar, „cauza de bază a fraudei de proporţii ce a avut loc în anul 2014 nu a fost încă înlăturată” – mai exact, transparența şi calitatea acționariatului.
„Dacă nu există claritate în privinţa proprietarilor acestor acţiuni, atunci există riscul că aceste bănci vor acorda împrumuturi persoanelor asociate cu proprietarii. De fapt, anume acest lucru s-a şi întâmplat la BEM. (…) Pentru a crea un sistem financiar stabil în Republica Moldova, toţi cei care au fost implicaţi în fraudă trebuie să fie pedepsiţi. Şi acest lucru este valabil nu doar pentru peştele mic din lac, ci şi pentru cel mare. Altfel, există riscul neaplicării pedepsei şi creării percepţiei că poţi să scapi de pedeapsă chiar dacă întreprinzi acţiuni criminale”, a declarat pentru revista „Profit”, Alex Kremer, director de ţară al Băncii Mondiale.
Amânarea semnării unui memorandum cu FMI, potrivit portalului Mold-street.com, a avut aceeaşi cauză - netransparenţa acționariatului băncilor.
O altă problemă pentru sectorul bancar, în viziunea reprezentantului permanent al Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, Armine Khachatryan, rămâne „ingerința politicului și justiției în supravegherea și reglementarea băncilor”.
Îngrijorările transmise de reprezentanţii FMI şi ai Băncii Mondiale ar fi fost legate şi de faptul că parte din cele 20 de miliarde de dolari spălați din Rusia în perioada 2010-2014, operațiune numită în presă „spălătoria rusească” sau „Laundromat”, s-ar fi transformat în acţiuni la bănci de top din ţară, aflate sub supraveghere BNM, a scris RISE Moldova.
Dosarul „furtul miliardului” bate pasul pe loc
Ceea ce generic este numit dosarul „furtul miliardului” reprezintă peste 40 de dosare anchetate de oamenii legii, dintre care circa jumătate au ajuns în instanță. Mai mult de zece persoane aflate la conducerea celor trei bănci au statut de învinuit.
Anul 2016 în imagini
Procurorii împart devalizarea Băncii de Economii în două perioade: când la conducere se afla Grigore Gacichevici (2004-2014), timp în care s-ar fi acordat 1,3 miliarde de lei credite neperformante, şi a doua când BEM era controlată de Ilan Shor (2014-2015). Din februarie 2013 Gacichevici are statut de bănuit, fiind reținut de mai multe ori pe diferite dosare ce vizau încălcarea regulilor de creditare şi dobândirea creditelor prin înşelăciune. Potrivit portalului Anticoruptie.md, Gacichevici ar figura în zece anchete penale aflate pe rol în instanța de judecată.
Ilan Shor este cercetat penal în două dosare în calitate de bănuit şi figurează în calitate de martor în dosarul ex-premierului Vlad Filat, căruia i-ar fi dat mită 250 de milioane de dolari, aşa cum rezultă din autodenunţul său. Shor a fost reţinut de două ori şi de două ori lăsat la libertate, deşi raportul Koll îl prezintă ca figură-cheie în „furtul miliardului”. Omul de afaceri Ilan Shor a dat vina pe fostul premier, iar Vlad Filat se consideră nevinovat şi victimă politică a fostului său partener de guvernare, Vlad Plahotniuc.
La acest moment în dosarul denumit generic „furtul miliardului” există doar o singură condamnare şi anume cea a lui Ion Rusu, naşul şi cumnatul lui Filat, condamnat în noiembrie 2015 la cinci ani de închisoare cu executare.
Dosarul în care Vlad Filat a fost condamnat, la 27 iunie, la nouă ani de închisoare nu poate fi considerat parte a cauzei „furtului miliardului”, întrucât fostul prim-ministru a fost condamnat pentru luare de mită, au observat mai mulţi experţi în domeniu.
Prin urmare, la acest moment în dosarul denumit generic „furtul miliardului” există doar o singură condamnare şi anume cea a lui Ion Rusu, naşul şi cumnatul lui Filat, condamnat în noiembrie 2015 la cinci ani de închisoare cu executare, decizie menținută în luna martie de Curtea de Apel Chişinău. Rusu a beneficiat de 2,8 milioane de euro prin credite dubioase de la Banca de Economii. El ar fi declarat în instanță că beneficiarul companiilor administrate este Vlad Filat, a mai relatat portalul Anticoruptie.md.
„Până acum, cetăţenii au aflat mai multe informații despre ceea ce presa a numit «jaful secolului» din rapoartele Kroll decât de la oamenii legii, motiv pentru care mai mulţi observatori şi-au exprimat rezervele că ancheta va fi dusă la bun sfârşit”, a relatat Radio Europa Liberă.
Atât dosarul lui Rusu, cât şi cel al lui Filat au fost examinate cu uşile închise, iar unii experți au atras atenţia că sumele imputate celor doi sunt doar o mică parte din banii dispăruți din bănci.
„Război între băieţi”
La sfârșitului lunii iulie a fost emis un mandat de arest şi dat în urmărire internațională fostul deputat AMN Veaceslav Platon, numit de o parte a presei „raiderul numărul 1 din spaţiul CSI”. Platon a fost reţinut la Kiev şi este bănuit de devalizarea Băncii de Economii şi implicare în „spălătoria rusescă”. Acuzat de procurori că ar fi beneficiat de aproximativ 800 de milioane de lei în urma obținerii unor credite neperformante, Platon spune că are un conflict cu Vlad Plahotniuc, „unul destul de dur, care continuă din februarie 2014”. El a dat de înţeles că ar deţine dovezi că fostul său partener de afaceri Plahotniuc ar fi cel care a orchestrat devalizarea băncilor.
Cu câteva ore înainte de a fi reţinut, Platon declara pentru „Ziarul de Gardă” că acest dosar este unul fabricat, „bazat pe declaraţii făcute de Shor, ghidat de Plahotniuc”. „Eu sunt martorul care poate povesti, în cele mai mici detalii, cine se face vinovat de furt, cum a avut loc, cine beneficiază de bani… Da, recunosc, am prietenit mulţi ani cu Shor şi am colaborat cu Plahotniuc, de aceea acum ei mă leagă de furtul din sistemul bancar, însă, mare noroc a fost atunci când, în februarie 2014, am decis să plec din Moldova din cauza neînţelegerilor dintre mine şi Plahotniuc”, a declarat Platon pentru „Ziarul de Gardă”.
„Eu cred că BNM interpretează din punct de vedere că e «război între băieţi». Şi despre acest război ştiu toţi – şi la Bruxelles, şi la Washington, şi la Banca Mondială. Să se împuște ei, noi ce avem din asta?”, a declarat fosta ministră a Finanţelor Mariana Durleşteanu. (Mold-street.com)
Aceeaşi publicaţie a scris că, potrivit procurorilor, Shor i-a fost complice lui Platon atunci când au fost scoşi din ţară bani în zone offshore. Vladimir Plahotniuc nu a comentat acuzațiile aduse de Veaceslav Platon şi nici nu a răspuns la telefoanele jurnaliştilor.
„Eu cred că BNM interpretează din punct de vedere că e «război între băieţi». Şi despre acest război ştiu toţi – şi la Bruxelles, şi la Washington, şi la Banca Mondială. Vă spun direct – să se împuște ei, noi ce avem din asta?”, a declarat fosta ministră a Finanţelor Mariana Durleşteanu, într-un interviu pentru portalul Mold-street.com. Acest măcel, în opinia lui Durleşteanu, afectează toată ţara, oamenii nu au încredere în sistemul bancar, iar investitorii străini nu vor apărea prea curând la orizont.
Este doar afacere
Într-o investigaţie jurnalistică a ziarului rusesc „Kommersant”, realizată împreună cu portalul NewsMaker.md, se spunea că omul de afaceri Ilan Shor ar fi intermediat o afacere a prim-vicepreședintelui PD Vlad Plahotniuc cu cinovnici ruşi de top, atunci când la Victoriabank, bancă despre care publicaţia susţine ar fi controlată în continuare de către Plahotniuc, au apărut în 2015 noi proprietari ai unui pachet 40% din acţiuni. Este vorba de fostul şef al Serviciului Vamal al Rusiei, Andrei Beleaninov, şi Serghei Lobanov, anchetaţi pentru contrabandă cu alcool în Rusia. Cei doi ar fi fost parteneri de afaceri cu Shor în ceea ce priveşte magazinele duty-free, dar şi creditori ai Avia Invest, companie care a luat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău, unde Ilan Shor era în 2014 președinte al consiliului de administrație.
Pe de altă parte, reprezentanţii „investitorilor ruşi” de la Victoriabank au mai multe legături cu firmele controlate de Vladimir Plahotniuc.
„Shor nu este duşmanul lui Plahotniuc, spre deosebire de alţi politicieni şi oameni de afaceri. S-ar părea că pentru el a-l pune la pușcărie pe Shor este ca şi cum a-i bate un câine devotat sau să-l pui în ungher pe un copil cuminte. Dar Plahotniuc are tot mai puţin spaţiu de manevră. Spre deosebire de distrugerea lui Filat, arestul lui Shor nu ar avea nimic personal. Este doar o afacere”, a scris ziarul „Panorama”.
Iar în această afacere, potrivit fostului premier Ion Sturza, sunt implicaţi oameni influenți de la Moscova şi sume uriaşe de bani „spălaţi” prin Republica Moldova.