După zile de speculații, televiziunea de stat uzbecă a anunțat decesul președintelui Islam Karimov, în vârstă de 78 de ani. Pe 27 august s-a anunțat spitalizarea lui Karimov după care oficial, autoritățile uzbece nu au mai făcut nici o declarație. Oana Serafim sintetizează relatarile corespondenților postului de radio Europa Liberă.
Karimov nu are un succesor care să fi fost pregatit să ii ia locul, iar observatorii politici locali susţin că decizia va fi luată, exact ca în perioada sovietică, de un cerc foarte restrîns din jurul preşedintelui. Se vorbeste despre 3 posibili succesori: premierul Mîrziaev, ministrul de finanţe Rustam Azimov si şeful serviciului National de Securitate Rustam Inoiatov.
Potrivit constituţiei ţării, timp de 3 luni, conducerea ţării ar putea să fie preluata de persoana care detine preşedinţia Senatului.
Președintele uzbek Islam Karimov
Karimov şi-a condus ţara cu o mînă de fier şi asta încă de dinainte de independenţă, de cînd a fost secretar general al Partidului Comunist din Uzbekistanul sovietic. Nici una din alegerile din aceasta ţară, cistigate toate de Karimov sau partidul său, nu au fost considerate de observatori independenti internaţionali drept libere şi corecte.
Analisti politici occidentali consideră că există mai multe scenarii care ar putea să se petreaca în aceasta ţara după dispariţia de pe scena politică a lui Karimov.
Una dintre ipoteze este că islamiştii radicali ar putea să iasă la lumină şi să tulbure serios echilibrul politic al regiunii.
Un alt scenariu este ca în cadrul puternicului aparat de securitate pe care Karimov l-a format şi întarit în cei peste 25 de ani de cind s-a aflat la conducerea Uzbekistanului, ar putea să apară lupte interne, mai cu seamă că elitele politice deţin şi puterea economică.
Elitele politice ale ţării nu au nici un interes să destrame sistemul creat de Karimov, pentru ca şi-ar pierde nu numai puterea politică, dar si pe cea economică, aşa încit este foarte prosibil, ca sistemul creat de Karimov să continue să existe, cu sau fara el.
Cu atit mai mult cu cit în cei 25 de ani de la independentă, uzbecii nu au avut parte de nici un scrutin democratic şi singurul sistem politic pe care il cunosc este cel autocratic.