În cursa pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie sunt înscriși până acum 14 pretendenți, dintre care unul, candidatul democrat Marian Lupu a depus la CEC și necesarul de semnături de susținere. Partidul Comuniștilor a anunțat că nu prezintă nici un candidat și nici nu și-a anunțat sprijinul pentru vreunul aflat deja în cursă. Valentina Ursu a stat de vorbă cu istoricul Vladimir Solonari, profesor asociat la Universitatea Floridei Centrale din Orlando și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în legislatura 1994-1998 din partea Mișcării „Unitatea-Edinstvo”.
Vladimir Solonari: „Nu trebuie să exagerăm importanţa acestei campanii, că oamenii vin şi pleacă, dar ţara rămâne. Cel mai important lucru este în ce măsură mecanismul acesta de relaționare între Preşedinţie şi Parlament, şi guvern ar deveni funcţional. Înainte de reforma constituţională din 2000, am avut probleme toată vremea în relaţia dintre preşedinte şi Parlament, şi guvern. Şi din cauza aceasta atunci am procedat la reforma constituţională. Acum s-a revenit la alegerea preşedintelui de către întreg poporul, eu cred că, din păcate. Pentru că cea mai mare problemă aici este problema funcţionalităţii organismelor centrale. În condiţiile Republicii Moldova apare problema că, dacă o persoană este aleasă de către întregul popor, cere mai multe împuterniciri, începe a se plânge pe Constituţie şi limitările puterii ş.a.m.d.”
Your browser doesn’t support HTML5
Interviurile Europei Libere: cu prof. univ. asociat Vladimir Solonari
Europa Liberă: Ce rol trebuie şi poate să joace şeful statului într-o țară mică, săracă, divizată şi cu o stabilitate politică fragilă?
Vladimir Solonari: „Aceasta şi este problema. Eu mă tem că aşteptările sunt prea mari, lumea va aştepta ca preşedintele să facă poreadkă, cum se spune la noi, când va ajunge şi atunci cine ştie la ce măsuri va recurge. Într-un stat constituţional orice reformă trebuie făcută prin eforturi comune între diferite instituţii centrale, în cazul nostru, este Parlamentul, guvernul şi Preşedinţia.”
Europa Liberă: Cum va putea cel care va fi învingător să devină, să ajungă salvatorul naţiunii?
Vladimir Solonari: „Anume: se vrea salvatorul naţiunii, dar, de fapt, se alege un preşedinte constituţional, nu se alege un monah, nu se alege un împărat, nu se alege un rege… Se alege un preşedinte cu împuternicirile lui destul de limitate. Să privim la România, care e situaţia acolo, cred că Iohannis e primul preşedinte al României care funcţionează în strictele limitări constituţionale, dar mai multă lume se plânge că nu este activ, că nu vociferează, că e deprinsă cu un fel de preşedinte care toată vremea face declaraţii, uneori intră în confruntări, scandaluri, de tipul lui Băsescu. Nu vreau să iau partea nimănui, dar vorbesc de fenomen ca atare.
La noi se vrea un fel de Iohannis care va fi cumpătat şi liniştit, fără zgomote şi fără declaraţii, să acţioneze în limitele Constituţiei? Nu se vrea. Se vrea altceva. Şi atunci la ce vom ajunge noi? Iar la probleme între diferite instituţii ale statului.”
Europa Liberă: Moldova are nenorocul istoric de a fi plasată geografic la linia de confruntare între Rusia şi marile puteri occidentale. Aceasta îi conferă o importanţă strategică, unii spun că deosebită, în total contrast cu lipsa ei de importanţă economică, militară. Dar factorul geopolitic va fi exploatat din plin în această campanie electorală, încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul. Cum va trebui să fie cel care va fi şeful statului, să împace şi Vestul şi Estul, şi capra, şi varza?
Vladimir Solonari: „Aici voi spune, probabil, ceva ce este „neortodox”, eu nu cred în povestea aceasta cu importanţa extraordinară geostrategică, de confruntare. Nu vreau să intru în istorie, dar vă amintesc că, atunci când Stalin a insistat ca România să cedeze Basarabia, românii îndată au cerut sfatul de la nemți. Și nemții au spus că soarta Basarabiei nu interesează pe nimeni decât pe ruşi şi români. Iată şi confruntarea aceasta mare, şi poveştile acestea romantice, exagerate.
Eu nu cred în importanţa factorului acesta geopolitic. Noi trebuie să fim cu mintea noastră şi interesele noastre proprii. Avem alte probleme, la ele să ne gândim. Avem corupţie incredibilă, avem neatractivitate pentru investiţii, avem instabilitate perpetuă, avem probleme demografice, fiindcă lumea pleacă din ţară, la aceasta trebuie să ne gândim... Trebuie să ne gândim la condiţiile de trai pentru cetăţeni.
Parcă noi suntem alături de Rusia? Între noi şi Rusia este o ţară mare – Ucraina – care acum atrage mai multă atenţie Occidentului. Occidentul nu va ceda presiunilor Rusiei, de acum este clar. Şi trebuie să ne ocupăm de problemele noastre. Tot aşa şi cu România. Multă lume se axează pe problemele acestea: unirea, neunirea. Parcă unirea ne va rezolva toate problemele? Totuna va rămâne Republica Moldova cu ale ei probleme, cu cultura politică, cu problemele economice. Cu aceasta trebuie să ne ocupăm, la urma urmei.
Sunt 25 de ani, un sfert de veac de la obţinerea independenţei, şi tot acelaşi fel de probleme noi discutăm mereu: dacă suntem români, dacă suntem moldoveni, dacă suntem cu Rusia, dacă suntem cu România, dar economia se prăbuşeşte...”
Europa Liberă: Admiteţi că dezbaterile vor avea şi subiectul acesta ca principal – identitatea etnică?
Vladimir Solonari: „Da, că el reiese din discursul preşedintelui Timofti la Academia de Ştiinţe. El a introdus problemele acestea, dacă noi suntem români sau neromâni. Dacă spune preşedintele părerea lui, nu văd nicio problemă, însă la noi există tendinţa aceasta că problemele identitare trebuie rezolvate de sus în jos: cineva spune, sau Academia de Ştiinţe, sau guvernul, sau un minister că noi suntem aşa sau suntem aşa. Lăsaţi-i pe oameni, ei se vor clarifica, la urma urmei. Dacă vor vota unirea, se va produce unirea. Dacă nu vor vota unirea, nu se va produce. Cât se poate de vorbit de aceasta? Să luăm exemplul Marii Britanii, să rămână în Uniunea Europeană sau să iasă. S-a votat ieşirea, multă lume nu este de acord. Dar primul ministru spune: „Eu nu am fost de acord, lumea a votat, acum vom îndeplini. Gata. Pe urmă vom vedea”. Nu se poate toată vremea de vorbit una şi aceeaşi, una şi aceeaşi, dar ţara se prăpădeşte.”
Europa Liberă: Votul cetăţenilor Republicii Moldova stabiliţi în străinătate, aflaţi la muncă peste hotare cât de mult contează? Nu există nicio îndoială că cetăţeanul are acest drept de vot, iar statul este obligat să creeze condiţii optime pentru ca acest lucru să se întâmple. Cât de important rămâne votul din afară? Pentru că se vorbeşte că aproape un milion de cetăţeni acolo şi-ar câştiga bucata de pâine.
Vladimir Solonari: „Dar câţi vor vota? Nu votează multă lume. La ultimele alegeri foarte puţină lume a votat. Pentru că ce se întâmplă? Votarea în condiţiile de trai din străinătate este un lucru anevoios.”
Europa Liberă: Dumneavoastră veţi merge să votaţi?
Vladimir Solonari: „Ar trebui să plec la Washington. Nu pot eu să plec la Washington. Să cheltuiesc jumătate de mie de dolari? Nu pot să fac chestia aceasta. Dar dacă va fi o altă posibilitate, atunci voi vota sigur. Eu la alegerile americane votez prin poştă, nu mă duc nicăieri. Aici se poate de cerut buletinul de vot prin poştă, ajunge, îl semnezi şi gata.”
Europa Liberă: A propos, despre asemănări şi diferenţe, între cum înţeleg cetăţenii din Republica Moldova să-şi alegă conducătorul lor şi cei din Statele Unite ale Americii găsiţi asemănări şi diferenţe?
Vladimir Solonari: „În America este întotdeauna divizare între puterea diferitelor instituţii. Și preşedintele, desigur, este persoana cea mai puternică în sens politic, are importanţă foarte mare, foarte considerabilă, dar, totuşi, el nu poate face multe lucruri, dacă nu colaborează cu alte instituţii, care foarte des sunt controlate chiar şi de alte partide. Şi toată lumea este deprinsă cu ideea aceasta. Și, deşi ei se agită în jurul alegerilor, dar, totuşi, înţeleg că aşa e viaţa, aşa e statul american. Şi dacă preşedintele ar veni cu ideea aceasta: „Să revizuim Constituţia şi să dăm mai multe împuterniciri”, vă închipuiţi aşa ceva în Statele Unite ale Americii? Nici vorbă nu poate fi. Dar la noi a fost un sport naţional, în primul deceniu al independenţei. Putem numai spera că nu se va ajunge din nou la aceeaşi poveste.”
Europa Liberă: Pentru marile puteri contează cine va fi liderul politic de la Chişinău? Noul președinte?
Vladimir Solonari: „Foarte puţin contează.”
Europa Liberă: Şi la Washington, şi la Moscova puţin contează? Sau este o deosebire?
Vladimir Solonari: „La Moscova nu ştiu. La Washington există ceva interes, dar nu prea mare. Nu trebuie să exagerăm. Iată, tot se agită lumea la noi acum în jurul la ceea ce a spus ambasadorul James Pettit, că Moldova nu este România. A spus, a spus, nu cred că Statele Unite ale Americii au o strategie definită dacă Republica Moldova trebuie să fie parte a României sau nu trebuie. Cum va decide poporul Republicii Moldova aşa va fi. Statele Unite ale Americii nu se vor împotrivi, dacă poporul va vota unirea. Dar nu se va impune unirea, dacă poporul nu va dori.”
Europa Liberă: Am discutat cu alegătorul Vladimir Solonari, cel care are cetăţenie dublă şi care urmează să aleagă doi preşedinţi, al Statelor Unite ale Americii şi al Republicii Moldova.
Vladimir Solonari: „Da.”
Europa Liberă: Ce ar trebui prioritar să rezolve viitorul preşedinte al Republicii Moldova?
Vladimir Solonari: „Epurarea elitelor la toate nivelurile şi moralizarea societăţii. Lumea nu mai crede în instituţiile statului. Nu are lumea încredere în instituţiile statului şi în elitele politice. Este cea mai mare problemă. Toată lumea în Republica Moldova vorbeşte de o singură persoană de care se spune că are o putere foarte mare, probabil, aproape nelimitată în Moldova, controlează mass-media, Procuratura, judecătoriile ş.a.m.d. Se vorbeşte destul de mult, sondajele arată că persoana aceasta nu se bucură de încredere. Şi atunci ce fel de încredere poate avea o persoană simplă din instituţiile statului în faţa acestei situaţii?
Europa Liberă: Dar prioritatea numărul unu pentru viitorul preşedinte american, care va fi ales în toamnă, care ar trebui să fie?
Vladimir Solonari: „Eu cu Hillary Clinton votez. Ea are o listă întreagă de priorităţi: dezvoltarea economică, crearea locurilor de muncă. Sigur că este şi problema imigraţiei pe care a abordat-o şi o exploatează Donald Trump.”
Europa Liberă: Dar şi rolul pe care îl joacă SUA pe globul pământesc, ca o primă putere în lume.
Vladimir Solonari: „Sigur. Şi problemele externe, şi politica faţă de Rusia şi faţă de ISIS. Alte probleme sunt cele ale mediului înconjurător, încălzirea globală, politicile care trebuie adoptate de Statele Unite ale Americii.”
Europa Liberă: Pentru dumneavoastră ce contează mai mult, viitorul SUA sau viitorul Moldovei?
Vladimir Solonari: „Pentru mine contează viitorul familiei, în primul rând. Eu pentru ambele retrăiesc, ca să folosesc cuvântul acesta moldovenesc, am emoţii şi pentru una, şi pentru alta. De atâta urmăresc noutăţile din Moldova. Nu prea înţeleg ce se întâmplă acolo uneori. Dar, totuşi, urmăresc, pentru că e ţara mea natală. Acolo m-am născut şi am trăit până la vârsta de 42 de ani, când am plecat.”