Succesul demagogilor la alegerile din Mecklenburg-Pomerania Inferioră

Candidatul AfD din Mecklenburg-Pomerania Inferioară Leif-Erik Holm și lidera AfD la o conferință de presă la Berlin, 5 septembrie 2016.

Reacţii germane şi străine după scrutin.

„Acum la Schwerin, mîine la Berlin!” Cu această lozincă, răspîndită pe Twitter, şi-au exprimat bucuria susţinătorii partidului naţional-populist Alternativa pentru Germania (AfD), care a înregistrat duminică un succes răsunător.

Alegerile parlamentare regionale din Mecklenburg-Vorpommern (Mecklenburg-Pomerania Inferioară) au confirmat că Germania nu mai este imună faţă de virusul demagogiei radicale, naţionaliste, xenofobe şi social-darwiniste.

Your browser doesn’t support HTML5

Reacţii germane şi străine după scrutin

Asta s-a văzut deja în ultimele luni, cînd partidul, înfiinţat în abia în 2013, şi-a făcut zgomotos intrarea în 8 landtag-uri (Saxonia, Brandenburg, Turingia, în 2014; Bremen şi Hamburg, în 2015; Renania de Nord Vestfalia, Saxonia Anhaltină şi Baden Württember, în 2016) – iar acum şi în cel de-al 9-lea, cel din Schwerin (capitala land-ului estic, Mecklenburg-Pomerania Inferioară).

Faptul că Alternativa pentru Germania (AfD) a devansat Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarei Merkel, devenind cea de-a doua forţă politică în landul Mecklenburg-Pomerania Inferioră, pregătindu-se să cîştige un loc similar în parlamentul land-ului Berlin (unde se vor desfăşura alegeri pe data de 18 septembrie) a stîrnit mai mult decît nelinişte în rîndurile partidelor democratice, tradiţionale.

Vicepreşedintele Partidului Social-Democrat (SPD), Thorsten Schäfer-Gümbel, a declarat într-un interviu acordat postului de radioDeutschlandfunk că răspunsul dat AfD-ului ar trebui să fie acum îmbunătăţirea „siguranţei publice şi sociale”.

Numai astfel poate fi contracarată demagogia social-darwinistă pe care-şi bazează AfD-ul ideologia ofensivă, incitînd populaţia contra migranţilor, afirmînd că străinii strică sistemul social din ţară, că Germania şi Europa sînt pe cale de a-şi pierde identitatea în faţa „invaziei” islamiste, facilitată de politicieni ca şi Merkel.

Vicepreşedintele şi ideologul AfD, Alexander Gauland, a recunoscut indirect, tot într-un interviu radio (DLF), că partidul său mizează pe toate aceste elemente, afirmînd că formaţiunea sa nu practică o „politică îndreptată contra unei părţi însemnate a oamenilor”, dar are în vizor „politica imigraţionistă a cancelarei”.

Această politică, a continuat Gauland, îi nemulţumeşte pe oameni, creîndu-le sentimentul că „sînt pe cale de a-şi pierde patria”.

Mai multe partide radicale, eurosceptice şi anti-musulmane din Europa au felicitat AfD-ul pentru succesul obţinut la scrutinul de ieri.

Liderul aşa-numitului Partid Liberal Austriac (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ), Heinz-Christian Strache, şi-a exprimat bucuria, postînd pe Facebook propoziţia „Direcţia e corectă!” („Die Richtung stimmt!”).

Şefa Frontului Naţional din Franţa, Le Pen, a comentat duminică rezultatul pe Twitter, afirmînd acolo că ceea ce ieri părea imposibil, azi a devenit realitate: „Patrioţii de la AfD mătură în continuare partidul doamnei Merkel”.

Tot pe Twitter şi-a exprimat opinia şi liderul Partidului Libertăţii din Olanda, Geert Wilders, felicitînd AfD-ul.

În România gazeta naţionalistă NapocaNews, a titrat în acelaşi stil al agitaţiei populiste: „Partidul cancelarului Merkel, înfrângere umilitoare în alegerile dintr-un land regional. Un partid anti-imigrație a câștigat”.

Între timp a comentat şi Angela Merkel rezultatul alegerilor. Şefa guvernului german, care se află la reuniunea G20 din China, a declarat că în calitate de cancelară a acţionat anul trecut în spirit umanitar. Acum trebuie rezolvată problema integrării refugiaţilor, dar şi cea a persoanelor cărora le-a fost respinsă cererea de azil şi care vor trebui să părăsească Germania.

La alegerile pentru parlamentul regional de duminică din Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Partidul Social-Democrat a obţinut 30,6 %, AfD 20,8 %, Uniunea Creştin-Democrată 19 %, şi Partidul Stîngii 13,2 %.

Constituirea noului Landtag va avea loc pe data de 4 octombrie. Actualul prim ministru, social-democratul Sellering, a anunţat că doreşte să formeze din nou o coaliţie social-democrat/creştin-democrată, dar ar fi dispus să coopereze şi cu Partidul Stîngii.

Ilustraţie:

Landtag-ul din MVP (grafic TV/ZDF)