Duminică 4 septembrie au avut loc alegeri în landul estic german Mecklenburg- Pomerania Inferioară. Cu numai 1,3 milioane de locuitori, un land prea mic pentru a „face” politică națională și chiar internațională dacă nu ar fi landul cancelarei Angela Merkel și dacă alegerile de duminică nu ar fi fost primele după seria atentatelor din vară, din Germania (Bavaria).
De la bun început votul a fost văzut și drept un test petru politica „ușilor deschise” față de migranț și refugiați, promovată de cancelara germană în 2015. Rezultatele sunt o respingere categorică a acestei politici, dar nu sunt o surpriză pentru că landurile estice, fosta Germanie comunistă, sunt tradițional mai închise față de refugiați și străini (la marginea xenofobiei) și regiunea în care partidele de extremă stîngă, ca urmașul partidului comunist, sau de extremă dreaptă, au fost reprezentate constant în parlamentele regionale.
Duminică, social-democrații, conduși de premierl Erwin Sellering au rămas cel mai puternic partid cu 30,6% din voturi . Pe locul doi s-a clasat însă noul partid anti-migrație „Alternativa pentru Germania” (AfD) cu 20,8% din voturi, un rezultat remarcabil ținând cont că a candidat pentru prima dată. Uniunea creștin-democrată (CDU) a cancelarei Merkel a venit pe locul trei cu 19%, urmată de fostul partid comunist est-german „Die Linke” , cu 13,2 %. Liberalii si verzii nu au intrat in Parlament. Dar nici partidul xenofob, care se afla in competiție directă cu AfD, Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD) in Parlament din 2011, deși a dus o campanie susținută, pedalînd pe problema refugiaţilor, pericolul islamizării şi pierderea identităţii naţionale germane. (Pastörs este unul dintre cei mai radicali politicieni din Germania. Partidul său întreţine legături cu numeroase partide similare din Europa.
La invitaţia Noii Drepte din România, unul dintre liderii NPD, Jens Pühse, a fost la Bucureşti, unde cu acazia zilei naţionale din 2008 a rostit un discurs demagogic, afirmînd că „vocea naţionalismului român în corul popoarelor europene este o voce autonomă. Fără această voce, marea familie europeană a celor care mai cred în forţa unităţii naţionale, ar fi fost mai săracă cu un membru important. [...] Cine iubeşte Europa”, conchidea atunci Pühse, „trebuie să fie împotriva UE”.)
Problema refugiaţilor şi influenţa fluxului de azilanţi asupra societăţii au dominat campania electorală a tuturor partidelor. Liderul local al creștin-democraților a incercat chiar să lanseze o dezbatere despre interezicerea straiului tradițional musulman „burka” deși remarca duminică un jurnalist „nimeni nu a văzut o burka pe străzile din Mecklenburg?!” (ZDF). Alte teme abordate dîn campanie au fost : echitatea socială, şomajul, economia şi familia. S-au făcut promisiuni în legătură cu armonizarea pensiilor şi depăşirea decalajului est-vest, încă existent, mărirea alocaţiilor pentru copii, sprijunul regiunilor economic defavorizate, extinderea numărului de poliţişti şi medici, reducerea birocraţiei şi sprijinirea agriculturii ecologice.
Berlinul, bineînţeles, priveşte cu mare atenţie alegerile din Mecklenburg, iar cancelara Angela Merkel a anunțat luni o conferință de presă. În 2017, în Germania au loc alegeri generale.
