Your browser doesn’t support HTML5
Prioritățile guvernului Filip
Premierul Moldovei Pavel Filip a declarat că în septembrie trebuie finalizată punerea în aplicare a angajamentelor luate față de FMI, pentru ca în octombrie Consiliul de directori al FMI să poată aproba un nou program de colaborare cu Republica Moldova. De încheierea unui nou acord cu FMI depinde reluarea creditelor acordate de donatorii externi, începând cu Uniunea Europeană. Premierul a cerut Cancelariei de Stat să pregătească o informație amplă despre toate finanțările acordate Moldovei de UE şi despre cum au fost utilizați banii. Pavel Filip a adăugat că actuala echipă nu ar vrea să-și asume erorile guvernelor anterioare, care poate nu au utilizat mijloacele oferite în modul stabilit. Cît de realiste sunt termele programate de guvern? O întrebare la care încearcă să găsească un răspuns Nicu Gușan.
După ce anul trecut Uniunea Europeană a înghețat finanțarea către Republica Moldova, ca urmare a crizelor politice de la Chișinău, dar și din sectorul financiar bancar, autoritățile moldovene încearcă să prindă șansa unui nou acord de finanțare.
Calea este parcursă însă pe jumătate, spun mai mulți experți, chiar dacă guvernarea prezintă situația mult mai optimist.
Executivul și legislativul de la Chișinău au la dispoziție aproximativ o lună pentru aplicarea recomandărilor FMI. Restanțele însă, crede expertul economic Natan Garștea, țin mai mult de voința deputaților:
„Din câte îmi dau seama, măsurile rămase țin mai mult de aprobări legislative, proiecte de legi care deja sunt în Parlament, și ține cu totul de voința politică a Parlamentului actual: dacă vor dori să avem acord cu FMI, îl vom avea.”
Mai multi deputați, printre care și Sergiu Sîrbu, se declară convinși că legislativul va reuși să se mobilizeze pentru ca în octombrie Moldova să aibă temele făcute:
„Noi suntem obligați să implementăm angajamentele luate. În primul rând continuăm planul de acțiuni pe Acordul de Asociere, și sunt foarte multe acțiuni la nivel legislativ. Mai avem câteva restanțe mici la foaia de parcurs, inclusiv pe feliera precondițiilor FMI-ului, pe care noi nu avem ce le discuta, noi trebuie să implementăm, să le votăm. Sunt câteva legi care trebuie votate în lectura a doua ce țin de sectorul financiar bancar. Evident că pentru noi asta va fi prioritatea de bază.”
Europa Liberă: Despre ce legi mai exact este vorba?
„Este vorba de legislația financiară bancară și conexă, pentru a securiza spațiul financiar bancar, este vorba despre securizarea guvernării corporative a băncilor, un management mai eficient al băncilor, este vorba despre instituirea depozitarului central bancar, gestionat de BNM, și mai multe acțiuni de supraveghere din partea BNM pentru a nu se repeta situațiile neplăcute din sectorul financiar bancar.”
Deși lista recomandărilor FMI-ului nu a fost publicată, anterior mai mulți experți economici, printre care și fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruţă, a menționat că printre condiții s-ar regăsi inclusiv rectificarea bugetară.
Asta ar însemna realizarea unei serii de măsuri nepopulare, cum ar fi tăierea unor cheltuieli, mai spunea fostul ministru. L-am întrebat pe directorul de la Institutul Economiei de Piață, Roman Chircă, dacă guvernarea își va asuma acest risc în plină campanie electorală:
„Sigur, e un set de măsuri, însă ele nu sunt cu destinație de epuizare a subiectului. De exemplu, elucidarea fraudelor din sistemul bancar nu are cum să fie soluționată practic, fizic, în câteva săptămâni. FMI vrea mai degrabă confirmarea direcției asumate de către actualul Guvern. Rectificarea bugetului cel mai probabil va avea loc în 15 septembrie. Chiar dacă consecințele sunt mai puțin populare, majoritatea dintre ele se vor simți după campanie.”
Pavel Filip a cerut cabinetului de miniștri să fie pregătiți și pentru vizita de la sfârșitul lunii a comisarului european Johannes Hahn, responsabil cu relațiile de vecinătate și negocierile pentru extindere. În acest context, premierul a cerut inclusiv Cancelariei de Stat să pregătească un raport cu privire la cum au fost cheltuiți banii europeni, asta după ce, potrivit Curții Europene de Conturi, Moldova ar fi cheltuit aproape 800 de milioane de euro fără a înregistra însă „progrese” vizibile.
Pavel Filip: „Să pregătiți un raport, să vedem modul cum au fost administrați banii europeni, pentru că nu vreau să mai trag cu obrazul pentru alții.”
Cu alte cuvinte, premierul a sugerat că acești bani au fost gestionați de guvernele anterioare, care ar trebui să-și asume responsabilitatea. Totuși, de acești bani s-a avut grijă din cadrul Cancelariei de Stat care, până la raportul Curții Europene de Conturi, n-a semnalat public astfel de nereguli. L-am întrebat pe expertul economic Natan Garștea dacă după apelul premierului ar putea apărea noutăți printre concluziile Cancelariei de Stat:
„Deja depinde cât de mult vor ține cont de concluziile Curții de Conturi europene.”
Și parlamentarul Sergiu Sîrbu spune că deocamdată nu are cine altcineva să facă acest raport:
„În primul rând la moment nu există o altă unitate de implementare care să verifice deoarece până în prezent în cadrul Cancelariei de stat era o subdiviziune separată care se ocupa de acele cheltuieli și evident trebuie să raporteze. Pentru viitor se intenționează să se reformeze această structură, ca să găsim un alt organ cu mai multă autonomie care să vegheze și să raporteze despre folosirea mijloacelor financiare venite din exterior.”
Europa Liberă: Asta ar însemna că există motive rezonabile să credem că anumite sume s-au cheltuit în mod nejustificat sau fraudulos?
„Totul este posibil, noi pentru asta am modificat codul penal, am introdus o nouă sancțiune, pentru fraudarea mijloacelor provenite din exterior. În cazul în care se vor depista, pentru asemenea acțiuni există răspundere penală. Evident vom analiza foarte atent.”
Printre provocările din această toamnă, sunt și eliminarea restanțelor cu privire la implementarea Acordului de Asociere. Între timp, premierul se vede silit să reprezinte Republica Moldova la summitul CSI, unde șeful statului, Nicolae Timofti, refuză pentru al doilea an consecutiv să mai meargă.