15 septembrie 2001
America a declarat război terorismului internaţional
Editorial de Nestor Rateş.
Nestor Ratesh
America a declarat război terorismului internaţional. Nu la figurat, ci la propriu. Statele Unite procedează calm şi metodic la pregătirea minuţioasă a acestei bătălii. Au mobilizat un sprijin internaţional larg, au obţinut cooperarea nu numai a aliaţilor lor din întreaga lumii, ci şi a altor ţări.
Între timp, Congresul american a adoptat o rezoluţie care-i permite preşedintelui Bush să angajeze forţele armate în luptă şi a alocat 40 de miliarde de dolari atât pentru acţiunile de refacere după atacurile sălbatice de marţi cât şi pentru operaţiunile militare şi de altă natură care vor fi angajate.
Desfăşurarea forţelor militare în diverse părţi ale lumii are loc fără mare publicitate, mobilizarea unor efective suplimentare este şi ea în curs iar cooperarea aliaţilor a fost asigurată. Cel puţin o ţintă se conturează: Afganistanul unde şi-a găsit refugiu şi protecţie Osama bin Laden…
Oficialităţile americane insistă că ce urmează este un război prelungit, sistematic, desfăşurat în multiple modalităţi, împotriva mai multor obiective şi cu toate mijloacele la dispoziţia Americii.
Pregătind publicul american pentru ce se va întâmpla, preşedintele Bush a folosit termeni dintre cei mai categorici: ne aflăm în război şi îl vom câştiga. Totul pare să indice că vom asista curând la acţiuni decisive. Să remarcăm că este un război de apărare în înţelesul primar al cuvântului.
America a luptat în Coreea şi Vietnam, pentru a stăvili avansul agresiunii comuniste. În Golful Persic pentru a elibera Kuweitul şi a feri alte ţări din zonă de agresivitatea regimului irakian.
Acum, Statele Unite au fost victimele unui act de război, cu au fost definite oficial atacurile teroriste. Nu mai este vorba de a sări în ajutorul altor naţiuni, deşi terorismul ameninţă multă lume, este vorba de a răspunde unei oribile agresiuni asupra propriului teritoriu şi propriilor cetăţeni, de a nimici adversarul şi de a sigura liniştea Americii. Această interpretare este acceptată de toate structurile de conducere din Statele Unite, a fost acceptată de NATO şi de alţi aliaţi din lume. […]
Rusia pare să se aproprie şi ea de susţinerea unei acţiuni militare americane. Cooperarea Pakistanului pare asigurată.
Nu este probabil ca României să i se ceară în etapa actuală ceva specific. Este bine că cele mai înalte personalităţi şi-au afirmat solidaritatea totală cu America şi s-au oferit să se comporte de parcă România ar fi deja membru al NATO. Sunt unele voci indecente într-o parte a presei, dar România s-a afirmat convingător ca un membru al comunităţii de naţiuni care sunt deplin de partea Americii în acest război…