Cabinetul de miniștri a aprobat recent un Program Național de Dezvoltare a Asistenței Medicale de Urgență pentru anii 2016-2020. Așa cum este văzut de autorități, programul ar urma să sporească accesul populației la serviciile medicale de urgenţă. În acest sens Guvernul recomandă autorităților locale să întreprindă măsurile necesare pentru a crește şi operativitatea serviciului, pentru a reacţiona prompt la solicitările parvenite.
O discuție la această temă cu Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe la Centrul de analize și politici în sănătate.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții cu Ghenadie Țurcanu (Centrul de analize și politici în sănătate)
Europa Liberă: Guvernul a aprobat un document numit Programul Naţional de Dezvoltare a Asistenţei Medicale de Urgenţă pentru anii 2016-2020, care prevede consolidarea şi modernizarea continuă a serviciului de urgenţă. În opinia dumneavoastră, ce schimbări se impun mai întâi pentru ca acest serviciu să devină unul bine organizat, calitativ?
Ghenadie Țurcanu: „De fapt, este un program care se aprobă ciclic, de o mai mare perioadă de timp și toate activitățile care au fost întreprinse de către autorități pentru consolidarea acestui serviciu durează din anul 2003, când a fost realizată o reformă amplă a acestui serviciu. Iată din acea perioadă și până acum, Serviciul de asistență medicală urgentă din Republica Moldova suferă schimbări, se fac unele investiții, ceea ce a produs și rezultate pozitive în prestarea serviciilor de asistență medicală urgentă. Este un serviciu de importanță națională și autoritățile trebuie să ofere și suportul financiar necesar, și atenția cuvenită din partea autorităților.”
Europa Liberă: Ministra sănătății, Ruxanda Glavan, spunea într-un interviu acordat Europei Libere că serviciul de urgență nu are încă numărul necesar de ambulanțe, iar unele din acestea sunt uzate, sunt dotate insuficient. Cum de mai exista aceasta problema după 25 de ani de independență? Sau medicina urgentă nu a fost o prioritate aici?
Ghenadie Țurcanu: „De fapt, instabilitatea politică care a existat în ultima perioadă a condus la schimbarea priorităților sau nerealizarea reformelor în mai multe sectoare din domeniul sănătății și acest lucru s-a referit și la serviciul de asistență medicală urgentă. Ambulanțele care se utilizează în acest serviciu au o anumită durată de lucru, ele nu pot fi utilizate zeci de ani. Durata maximă de lucru a unei ambulanțe este de patru ani în serviciul de asistență medicală urgentă. Astfel, o dată la patru ani ar fi necesar de schimbat ambulanțele.
Dar vreau să vă spun că lipsa înnoirii transportului serviciului de asistență medicală urgentă nu există doar în Republica Moldova. Și țările economic dezvoltate au problema schimbării transportului la o durată anumită. Există cazuri când se schimbă doar caroseria, dar echipamentul care este destinat acordării asistenței medicale urgente, el poate să fie utilizat mai mult timp. Aceste ambulanțe sunt foarte scumpe și Moldova nu-și poate permite asemenea lux, astfel, se prestează servicii populației cu ceea ce este.
Dar apariția acestui program, aprobarea acestui program denotă faptul că autoritățile acordă o prioritate serviciului. Așa și se menționează, că dacă există un program, o strategie, poate fi garantat măcar 50% din succes. Dacă nu vei avea un asemenea document, atunci poate fi și mai rău.”
Europa Liberă: Domnule Țurcanu, e clar că pentru a schimba ambulanțele este nevoie de sume mari de bani, dar pentru a schimba mașinile de serviciu ale guvernaților, se pare că tot este nevoie de sume mari, cum credeți, astea se schimbă mai des decât ambulanțele?
Ghenadie Țurcanu: „Nu pot să spun care și când le schimbă, dar aici ați ridicat o problemă ce ține de eficiența utilizării resurselor publice. Trebuie ca societatea civilă să fie cea care să sensibilizeze guvernarea, că nu se face așa cum trebuie. Și dacă ambulanțele nu se schimbă și nu se găsesc bani pentru acest serviciu, dar pentru alte servicii, care nu sunt prioritare, pe care statul nu este obligat să le asigure, se găsesc surse, înseamnă că nu este transparență în guvernare și nu se asigură o prioritate în dezvoltarea acelor servicii care sunt destinate populației.”
Europa Liberă: Guvernul îndeamnă autoritățile locale sa facă mai multe pentru creșterea accesibilității, operativității serviciului de urgență, dar sunt în stare oare autoritățile locale, sa facă ceva în această privință?
Ghenadie Țurcanu: „Nu, iată aici este un punct slab al acestui program. Nu numai la acest program guvernul îndeamnă, luați orice program, orice document de politici publice din domeniul sănătății și veți vedea îndemnul către autoritățile publice locale. Serviciul de asistență medicală urgentă este un serviciu național. De organizarea acestui serviciu și de administrarea lui este responsabil Ministerul sănătății.
Nu poți să soliciți ceva de la autoritățile publice locale, care nu au competențe în acest domeniu. Da, acolo se menționează construcția drumurilor de acces. Sunt drumuri naționale, sunt drumuri administrate de autoritățile publice locale, însă noi cunoaștem situația, că autoritățile publice locale nu au sursele necesare pentru a realiza tot ce recomandă guvernul. Cel mai important în acest program, autoritățile trebuie să se axeze pe asigurarea promptă și operativă anume a prestării serviciilor populației.”
Europa Liberă: Se discută de mai mult timp despre redistribuirea mai eficientă a echipelor de urgenţă către pacienţi, ce a împiedicat atingerea acestui obiectiv?
Ghenadie Țurcanu: „De fapt, acest obiectiv a existat și în programele precedente. Am menționat anterior că o reformă amplă a acestui serviciu s-a produs în 2003. Sunt exemple internaționale, de exemplu Georgia în 2013, cu zece ani mai târziu a realizat o reformă amplă a serviciului de urgență, similară cu cea din Moldova, dar cu toate că au început mai târziu, sunt cu mult înaintea noastră. Acolo există un serviciu operativ centralizat, un dispecerat centralizat al serviciului de urgență, ceea ce nu este încă funcțional în Republica Moldova. Este numărul 112 care permite utilizarea mai eficiență a serviciului de asistență medicală urgentă, or, la noi, nu este un dispecerat centralizat național și centrul este aparte, nordul este aparte.”
Europa Liberă: În condițiile destul de dificile din punct de vedere financiar în care se află Republica Moldova, cât de reală este punerea în practică a unui proiect atât de ambițios? Sunt prevăzute costuri de peste două miliarde de lei.
Ghenadie Țurcanu: „Ca și celelalte programe care au existat până acum în Sistemul de asistență medicală urgentă, dar și în alte documente de politici, de fapt, Ministerul sănătății are cele mai multe documente de politici, ele nu se realizează anume din cauza lipsei banilor în sector.”
Europa Liberă: Dar lipsa specialiștilor, în ce măsură afectează acest lucru?
Ghenadie Țurcanu: „Vreau să menționez că față de 15, 20 de ani în urmă, acum specialiștii din serviciul de urgență sunt mai bine pregătiți, sunt formați anume pentru a presta servicii de asistență medicală urgentă de calitate. Aici s-au produs cele mai bune schimbări, dar asigurarea cu cadre a sectorului sănătății trebuie să fie o prioritate continuă. Și anume motivarea specialiștilor de a activa în acest serviciu este mai bună față de specialiștii din asistența medicală primară, unde este un deficit cu mult mai mare decât în serviciul de asistență medicală urgentă. Însă, cu toate investițiile, cu tot ceea ce s-a făcut până acum, mai există și aici insuficienți specialiști, însă cu ceea ce este, serviciul face față sarcinilor.”