Sub pojghița de retorică birocratică, ceea ce a surprins în acest al doilea discurs anual al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker este insistența spre o integrare europeană accelerată, spre un tot mai mare federalism european care nu își spune numele.
Într-un moment în care toți experții avertizează împotriva menținerii discursului federalist și integraționist, dată fiind creșterea populismelor, Juncker a surprins reluând printre altele proiectul unor structuri militare europene comune.
Acolo unde o majoritate a statelor membre, dar și partenerii din NATO, precum și Statele Unite sunt sceptici și reticenți vizavi de orice structură miltară europeană, care ar putea intra în concurență cu structurile NATO, Juncker a insistat că influența economică și culturală a Europei în lume nu e de ajuns pentru a-i da siguranța că își va menține poziția intr-o lume din ce în ce mai incertă. Incertitudine sporită de altfel de Brexit, de planul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Referitor la Brexit, Juncker a spus: „Respectăm și regretăm decizia Marii Britanii, dar UE nu se află în pericol. Am vrea intrarea în vigoare a cererii de ieșire din Uniune cât mai repede posibil.” Juncker a mai spus că noile relații cu Marea Britanie nu vor cuprinde un acces à la carte pe piața unică.
Juncker a mai surprins lansând chiar și planul unui „corp de tineret” european care să se ocupe de problema refugiaților. Rămânând vag în legătură cu modalitățile de funcționare ale unei asemenea structuri, care ar funcționa pe bază exclusiv voluntară, Juncker a estimat că efectivele potențiale de voluntari tineri ar putea urca la 100.000 de oameni de-a lungul și de-a latul Europei, oameni care s-ar ocupa de integrarea refugiatilor.
Un europarlamentar eurosceptic a comparat de altfel planul lui Juncker al „corpului de tineret” cu sistemul de pionieri din fosta URSS.
Apoi, Juncker a mai promis și că, prin Planul de Dezvoltare propus de el, în anul 2020 în fiecare oraș din Uniunea Europeană vor fi oferite servicii de Internet wireless și de roaming gratuite. „Atunci când călătorești în Europa cu telefonul mobil vei putea să te simți acasă oriunde în Europa grație noii legislații a roamingul", a spus Juncker.
Juncker a atins și alte provocări cu care se confruntă Europa: ratificarea rapidă a acordului privind schimbarea climatică, alte acorduri comerciale cu terțe state, cum ar fi CETA cu Canada, protecția datelor, lupta împotriva evaziunii fiscale. El a mai anunțat și că suma alocată fondului de investiții lansat de el in 2014 și menit să stimuleze economia europeană strategice va fi dublată.
Despre criza refugiaților, Juncker a spus: „am început să vedem solidaritate, dar este necesar mai mult.” El a propus crearea unei organizații de solidaritate UE și a unui noi plan de investiții pentru Africa. El a mai subliniat că în domeniul anti-terorismului este necesară întărirea schimbului de informații între autoritățile naționale de poliție și a propus, printre altele, întărirea Europol.
Juncker a enumerat așadar cele mai mari provocări ale Uniunii în prezent: fragmentare, populism, șomaj și inegalitate socială. „Populismul nu rezolvă probleme, ci creează probleme”, a subliniat el.