Moldovenii doresc un președinte după modelul lui Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș

Gravură de epocă reprezentîndu-l pe domnitorul Vald Țepeș

Sondajul ASDM indică o scădere între alegători a adepților opțiunii europene la 37%.

Un nou sondaj de opinie arată că în fruntea preferințelor electorale, înaintea alegerilor de la 30 octombrie, continuă să se află socialistul Igor Dodon, cu 29% din opțiuni, urmat de fostul ministru al educației Maia Sandu, cu 13% și de liderul Partidului DA, Andrei Năstase, cu 11%. Autorii sondajului efectuat luna aceasta și prezentat astăzi la Chișinău de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova au încercat să afle și ce anume îi face pe alegători să prefere un candidat sau altul, ca și ce speranțe de schimbare își pun ei în noul șef al statului.

Aproape jumătate din respondenti sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, urmează în lista de preocupări corupția și sărăcia, dar și grija pentru viitorul copiilor sau pentru posibilitatea de a munci în această țară. Întrebați dacă președintele ales de popor va contribui la rezolvarea acestor probleme, respondenții s-au împărțit aproape egal, între cei care îi dau șanse și cei care au zis „nu” categoric. Acei care au ezitat sa dea un răspuns constituie în jur de 13%.

Your browser doesn’t support HTML5

În actualitatea imediată a zilei cu Tamara Grejdeanu

Andrei Dumbrăveanu, vicepreședinte al Asociației Sociologilor și Demografilor crede că aprecierile respondenților sunt dovada înțelegerii faptului că schimbările nu depind doar de șeful statului:

„Oamenii privesc sceptic că președintele va putea, și au dreptate. Președintele, de unul singur, cu atât mai mult conform legislației Republicii Moldova, nu va putea lua decizii radicale, ca să schimbe lucrurile.”

Indiferent dacă își pun sau nu speranțe în președintele ales prin vot direct, respondenții au fost rugați să schițeze portretul preferabil al viitorului șef de stat. Din 17 calități, cinci au fost bifate cel mai des – șeful statului trebuie să fie în opinia celor chestionați, competent, patriot, onest, hotărât și educat. În context sociologii au provocat respondenții să facă un exercițiu de imaginație și să aleagă personaje istorice, artistice, legendare pe care le-ar pune la șefia statului Republica Moldova.

Drept urmare, cei mai mulți respondenți, 30%, s-au gândit la Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș și Alexandru Lăpușneanu. Andrei Dumbrăveanu spune că oamenii nu s-au transpus în cea epocă, dar au încercat să aducă lideri care să poată lua decizii:

„Cum au motivat respondenții, au spus că este nevoie de o justiție dură, cu fermitate, o judecată dură care să poată face ordine în țară. Adică oamenii cer o mână de fier, numai o mână de fier poate opri corupția.”

Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc un scrutin prezidențial, 53% din respondenți ar merge să-și dea votul pentru un anume candidat. În eventualitatea unor alegeri parlamentare, participarea ar fi și mai mare, în jur de 58 de procente, estimează sociologii.

Cercetarea mai arată că la un scrutin parlamentar, partidele favoriților pentru fotoliul de președinte, adică PSRM-ul lui Igor Dodon, și PAS-ul Maiei Sandu ar fi și cele pentru care ar vota cei mai mulți cetățeni.

Estimând gradul de pregătire pentru apropiatele alegeri prezidențiale din 30 octombrie, sociologul Victor Mocanu a opinat că e puțin probabil ca votul cetățenilor sa fie unul conștientizat:

„Nivelul de cultură politică este scăzut și are impact direct asupra nivelului absenteismului electoral din Republica Moldova și în această campanie electorală cred că o să ne convingem. Marea majoritate a populației nu conștientizează care sunt partidele de dreapta, care sunt de stânga, care sunt doctrinele politice. În această situație, credem că electorului nostru îi va fi foarte complicat să facă o alegere întemeiată.”

Cercetarea sociologică mai arată că a scăzut numărul celor care se declarau anterior adepți ai opțiunii europene pentru Republica Moldova, cota lor ajungând la 37 de procente. Concomitent, s-a micșorat pana la cota de 40 de procente numărul celor care susțin o integrare eurasiatică pentru Moldova. Sociologii notează că cetățenii moldoveni rămân împărțiți aproape egal între aceste două opțiuni, dar în schimb, este în creștere numărul celor indeciși.