Incertitudini, înainte de alegeri

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei: în regiunea transnistreană a început campania electorală pentru alegerile așa-zise prezidențiale, iar actualul șef al administrației Evgheni Șevciuk se lansează în cursă pentru un al doilea mandat. Cum trebuie să fie prestația jurnaliștilor într-o campanie electorală – un interviu cu experta de la Washington Gina Lentine. Ce recomandări au experții internaționali pentru depășirea crizei economice din Transnistria? Și cum a fost văzut la Moscova decretul lui Evgheni Șevciuk de alipire a Transnistriei la Rusia, într-un interviu cu politologul rus Dmitri Danilov. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Incertitudini, înainte de alegeri

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Liderul administrației transnistrene Evgheni Șevciuk și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în regiunea transnistreană la 11 decembrie, a informat portalul de știri transnistrean Novostipmr. Perioada electorală pentru alegerile nerecunoscute pe plan internațional a început în stânga Nistrului la 11 septembrie, iar candidații se pot înscrie până la 10 noiembrie. Potrivit sondajelor de opinie, prima șansă de a fi ales o are președintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, urmat în topul preferințelor de Evgheni Șevciuk.

Înainte de Evgheni Șeviciuk au mai depus actele pentru funcția de lider al regiunii încă doi candidați – blogherul Irina Vasilaki și un locuitor al Tiraspolului de 50 de ani, Ghenadi Kuzmiciov. Iar joi și-a depus candidatura și un alt locuitor al Tiraspolului, de 52 de ani, Evgheni Viușkov. Candidații trebuie să adune între 8340 și 12510 semnături în susținerea lor până pe data de 10 noiembrie, când începe oficial campania electorală. Pragul electoral pentru alegerile din 11 decembrie a fost coborât la insistența Sovietului suprem de la 50 la sută la 25 la sută, inițiativă căreia i s-a opus Evgheni Șevciuk.

Dmitri Rogozin și Evgheni Șevciuk la Tirasapol, 6 iulie 2016

În ajunul depunerii candidaturii sale, Șevciuk a fost la Moscova unde, potrivit unui comunicat, „a discutat cu factori de decizie din capitala rusă pe marginea situației social-economice din Transnistria”.

Tot săptămâna trecută Evgheni Șevciuk s-a întâlnit cu mitropolitul Moldovei Vladimir. Un comunicat de la Tiraspol anunță că mitropolitul Vladimir „s-a aflat în Transnistria într-o vizită oficială”, iar în cadrul întâlnirii s-a discutat despre construirea de noi biserici în Transnistria și restaurarea celor existente”.

Probabilul contracandidat al lui Șevciuk, președintele Sovietului suprem, Vadim Krasnoselnki, încă nu și-a anunțat candidatura, însă legislativul regiunii pare să se fi lansat și el în campania electorală. Astfel, în baza unei informații făcute publice de Curtea de conturi a regiunii, deputații l-au acuzat pe Evgheni Șevciuk de faptul că ar fi singurul fondator al Fondului de stabilizare – unul dintre conturile speciale unde se colectează plățile pentru gazele rusești și de unde apoi banii ar fi trebuit să fie direcționați către achitarea pensiilor și salariilor bugetarilor. O replică venită din partea Executivului spune că Fondul a activat ca organizație necomercială cu un consiliu de administrare, iar cele aproape 89 de milioane de ruble acumulate în perioada 2012-2016 au fost direcționate către proiecte de dotare a armatei, de infrastructură, deschidere de farmacii sociale, dar și pentru vizita patriarhului rus Kiril. Au fost de asemenea finanțate uniformele festive ale militarilor pentru parada de 25 de ani de la autoproclamarea independenței, au fost reparate cazărmile structurilor de forță și clădirile Curții constituționale și a Procuraturii, se spune în declarația executivului de la Tiraspol.

Tot în context electoral, Sovietul suprem a adoptat în a doua lectură un pachet de legi cu privire la mass media, prin care legislativul își rezervă dreptul de a numi redactorii în mass media publice și dreptul de a limita accesul jurnaliștilor la anumite evenimente. În replică, executivul controlat de Evgheni Șevciuk a calificat această acțiune drept încercare de a impune cenzura.

Sâmbătă în majoritatea localităților din regiunea transnistreană au avut loc festivități dedicate aniversării a 10 ani de la referendumul din 2006, în cadrul căruia peste 97 la sută dintre locuitorii regiunii s-au pronunțat pentru alipirea la Rusia. Programul festiv, numit „Împreună cu Rusia”, a inclus discursuri ale liderilor regiunii, concerte și iarmaroace. Acum două săptămâni Evgheni Șevciuk a semnat un decret cu privire la alinierea legislației la cea a rusească, în perspectiva alipirii la Federaţia Rusă.

Tiraspol 2 septembrie: iluzia normalității

Militarii ruși din Grupul operativ de trupe ruse (GOTR) dislocați în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, au continuat șirul de aplicații militare, în pofida protestelor repetate exprimate de autoritățile de la Chişinău. După ce acum două săptămâni aceștia au exersat „respingerea atacului teroriștilor asupra unui post al pacificatorilor”, militarii ruși au mai desfășurat încă două exerciții, în care au exersat tragerea cu lansatoare de grenade și deminarea câmpurilor de luptă de mine antitanc și mine antipersonal. În ultimele luni în regiunea transnistreană au avut loc zeci de aplicații militare, cu participarea soldaților ruși sau a trupelor transnistrene. Aplicațiile au loc în pofida protestelor repetate ale autorităților de la Chişinău, care au cerut ambasadorului rus ca aceste acțiuni să înceteze și au reiterat necesitatea retragerii trupelor ruse din Republica Moldova și transformarea formatului de pacificare în unul civil cu mandat internațional.

Ziarul american „Wall Street Journal” avertizează că Rusia ar putea provoca o criză artificială în Republica Moldova, folosindu-se de regiunea separatistă transnistreană. Într-un comentariul întitulat „Următoarea țintă a lui Putin”, se amintește că Moscova „și-a arătat mușchii” organizând exerciții militare în stânga Nistrului, iar liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat un decret cerând „anexarea deplină” a regiunii la Federația Rusă cu ocazia împlinirii unui deceniu de la referendumul la care aproape toți alegătorii au votat în favoarea apropierii de Moscova. „Exercițiile și anexarea propusă de Șevciuk, sugerează că președintele rus Vladimir Putin testează climatul în Occident pentru o potențială nouă mutare”, se spune în comentariul din „Wall Street Journal”, care îndeamnă liderii occidentali să fie fermi cu Kremlinul, avertizându-l că o eventuală campanie transnistreană ar duce la impunerea de sancțiuni internaționale.

În regiunea transnistreană Rusia a avut deschise la alegerile de duminică pentru Duma de Stat 22 de secții de votare. Autoritățile de la Chişinău s-au limitat la a recomanda părții ruse să nu deschidă secții în stânga Nistrului, spunând că nu pot garanta securitatea acestora.

Выборы Госдумы РФ в Приднестровье

Miniștrii de externe din Germania și Franța au vizitat miercuri Ucraina în efortul de a consolida acordul de pace din 2015 pe fondul continuării ostilităților din forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși din estul țării. Cu o zi înainte, liderii regiunilor separatiste estice sprijinite de Moscova declaraseră armistițiu cu începere de la 14 septembrie, iar Steinmeier a spus că și Kievul a promis să respecte încetarea focului. Săptămâna viitoare ar putea fi semnată o înțelegere dintre Kiev și separatiști de a-și retrage forțele din trei zone din estul Ucrainei.

***

Europa Liberă: Guvernul de la Chișinău a confirmat vineri anunțul rusesc că Moldova nu dorește să preia conducerea rotativă a CSI care și-a ținut vineri summit-ul anual în capitala kirghiză, Bișkek. Mai multe, de la Mircea Țicudean:

Potrivit calendarului CIS, Moldova urma să fie la anul co-președinta CSI, iar în 2018 președintă.

„Refuzul” Moldovei de a-și asuma misiunea a fost făcut public joi de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care a spus că Rusia își va asuma misiunea în locul Moldovei, fiind următoarea țară pe listă, în ordine alfabetică.

Într-o declarație de vineri, guvernul de la Chișinău a spus că a informat din timp „partenerii” din CSI despre faptul că nu va prelua conducerea organizației. În comunicat se mai spune că motivele sunt problemele financiare cu care se confruntă Moldova, dar și faptul că în 2018 în Moldova sunt programate alegeri parlamentare. Se mai amintește că oricum Moldova nu participă la toate activitățile CSI, nefiind membră în structurile de securitate și apărare.

Nicolae Timofti la reuniunea CSI de la Minsk, 10 octombrie 2014

Știrea vine după ce președintele Nicolae Timofti anunțase că pentru al doilea an la rând nu va merge la summit-ul CSI, care a avut loc în capitala Kirghistanului, Bișkek.

Într-un comunicat de presă la 8 septembrie Timofti spunea că reuniunea va fi „axată pe tematica economică”, ceea ce ar face mai potrivită participarea premierului Pavel Filip. Premierul a plecat la Bișkek împreună cu ministrul său de externe, Andrei Galbur.

Potrivit agențiilor de presă rusești, Galbur a discutat cu omologul său rus, Serghei Lavrov, mai multe chestiuni inclusiv procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Timofti a fost ultima dată la summit-ul anual CSI în 2014, când s-a certat în văzul reporterilor cu omologul său rus, Vladimir Putin. Organizatorii summit-ului de anul acesta spun că va fi deosebit, dedicat împlinirii a 25 de ani de la constituirea CSI.

În ajun, Moscova a spus că ieșirea Ucrainei din organizație „nu este pe agendă”. Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a spus că Kievul nu a declanșat vreo procedură de ieșire din structura post-sovietică.

Singura țară care a părăsit CSI până acum a fost Georgia, în urma scurtului război cu Rusia, din 2008.

***

Europa Liberă: Potrivit datelor Băncii centrale de la Tiraspol, inflația în regiunea transnistreană va fi în acest an de 2 la sută, o inflație redusă în pofida crizei economice și valutare din regiune. În iulie și august a fost înregistrată o deflație, adică o scădere a prețurilor cu 1,4 și, respectiv, cu 0,9 la sută, datorată în mare scăderii sezoniere a prețurilor la fructe, legume și ouă. În schimb s-au scumpit zahărul, carnea, făina și uleiul. Majorarea cea mai mare de prețuri a avut loc la produsele nealimentare – electocasnicele, produsele de uz casnic, materialele de construcție. Dar cel mai mult s-au scumpit țigările – cu peste 23 la sută. Aceste scumpiri vin în mare parte din cauza că vânzătorii sunt nevoiți să cumpere valută pentru a procura marfă în afara regiunii la cursul neoficial de 14-15 ruble pentru un dolar. Ceea ce înseamnă, potrivit unui comunicat al băncii, că piața deja s-a adaptat la noul curs al valutelor, iar o eventuală depreciere a rublei asupra căreia insistă puterea executivă nu va mai avea un impact major asupra societății. Sovietul suprem, care stabilește coridorul valutar oficial, se opune devalorizării, pe motiv că acest lucru va determina un salt al inflației și va lovi puternic nivelul de viață al oamenilor de rând.

***

Europa Liberă: Publicația Băncii centrale de la Tiraspol, Vesnik PRB, a inserat în ultimul său număr opinia câtorva grupuri de experți din Federaţia Rusă și Germania cu privire la situația de pe piața valutară a regiunii transnistrene și despre măsurile pe care aceștia le recomandă pentru ieșirea din criza profundă în care regiunea se află de mai mult timp. Experții reprezintă Academia de administrație publică și serviciu de stat de pe lângă președintele Federaţiei Ruse, organizația de consultanță „Consilieri financiari și contabili” și compania europeană de consultanță Berlin Economics.

Agenția de știri Novostipmr sintetizează într-un articol principalele recomandări ale experților și spune că acestea recomandă unanim deprecierea rublei transnistrene, dar nu numai. Este nevoie, în primul rând, de corectarea cursului oficial cu aproximativ 30 la sută, ceea ce ar ridica costul oficial al dolarului de la 11,3 ruble, cât este acum, la 14,5 ruble, valoare la care dolarul se vinde pe piața neagră. În al doilea rând, ajustarea trebuie făcută nu treptat, ci dintr-o singură mișcare. O depreciere brusă într-o singură etapă ar permite calmarea pieței și reducerea efectului negativ al slăbirii rublei transnistrene.

Experții Academiei ruse de administrație publică și serviciul de stat atrag atenția, pe de o parte, la scăderea considerabilă din economia regiunii transnistrene, iar pe de altă parte – la reducerea veniturilor provenind din vânzarea valutei străine și scăderea de aproape patru ori a transferurilor de peste hotare efectuate de persoanele private – de la 82 milioane dolari la 21 milioane dolari. Aceste fenomene au avut un impact direct asupra situației valutare.

Scăderea economică în Transnistria, potrivit experților ruși, a fost determinată de schimbarea condițiilor din economia mondială după anul 2014, când a avut loc o fortificare a dolarului american pe piețele internaționale, prețul petrolului a scăzut cu peste două ori, iar valutele mai multor țări s-au depreciat. În consecință, competitivitatea exportului transnistrean a scăzut considerabil.

În consecință, PIB-ul regiunii a scăzut anul trecut cu 20 la sută, producția industrială și investițiile în capitalul de bază – cu peste 15 la sută, iar comerțul – cu 26 la sută.

Experții ruși pun o diagnoză severă sectorului real al economiei transnistrene. Aceștia notează că regiunea are o situație politico-geografică nefavorabilă având în vedere realitățile geopolitice actuale, are o economie monopolizată și neechilibrată, care depinde puternic de prețurile internaționale la curent electric – 40 la sută din producția industrială și exportul regiunii revine electroenergeticii.

Experții mai atrag atenția și la lipsa de cadre, inclusiv de conducere, lipsa de investiții în businessul mare, funcționarea sub capacitatea optimă a metalurgiei și electroenergiei, necesitatea de a înregistra exporturile pe malul drept al Republicii Moldova, o pondere scăzută a businessului mic în economie, un curs supraapreciat al rublei transnistrene care a dus la înrăutățirea condițiilor pentru comerțul extern, dar și existența unei mari firme-monopolist – o aluzie transparentă la holdingul Sheriff care deține și un puternic control politic în Transnistria.

Analiza mai notează că dacă nu va fi redusă dependența economiei transnistrene de comerțul extern, dar și de „grupul financiar-industrial mare” care există în regiune, atunci Transnistria va balansa în permanență la limita unei crize bugetar-valutare. „Ajutorul din partea Rusiei poate pentru o vreme să reducă din intensitatea acestei probleme, dar nu să o și soluționeze”, sunt convinși experții ruși.

Pe termen scurt, de până la o jumătate de an, experții Academiei ruse de administrație publică recomandă deprecierea dintr-o singură mișcare a rublei cu 30 la sută. Atribuțiile Băncii centrale de la Tiraspol ar trebui extinse pentru a-i da posibilitatea să aibă o politică independentă. Se impune și o reformă fiscală și luarea de măsuri pentru soluționarea problemei colectării impozitelor, în special din partea contribuabililor mari.

Pe termen lung, principalul scop al Transnistriei ar trebui să fie susținerea construirii de economii inovatoare bazate pe servicii de o înaltă tehnologizare și dezvoltarea educației inginerești și financiare. Trebuie susținuți micii antreprenori, ceea ce va permite reducerea monopolizării și create condiții pentru dezvoltarea agriculturii și turismului.

Experții de la compania de consultanță Berlin Economics operează și ei, la rândul lor, cu noțiunea de „curs real efectiv de schimb valutar”, notând că din 2014 acest curs a crescut brusc, cu aproximativ 30 la sută. În consecință, a scăzut competitivitatea produselor transnistrene pe piețele internaționale, ceea ce a generat scăderea exporturilor și reducerea de rezerve valutare. Pentru a restabili această competitivitate este nevoie de o depreciere a rublei transnistrene, cu exact acele 30 la sută cu cât s-a depreciat aceasta de la sfârșitul anului 2013. Deprecierea trebuie făcută într-o singură etapă pentru că banca centrală a regiunii nu are rezervele valutare necesare pentru corectarea treptată a cursului.

Potrivit experților germani, din punctul de vedere al dezvoltării economiei consecințele pozitive vor prevala în fața celor negative. Posibilele efecte negative, în primul rând inflația, trebuie să fie echilibrate prin intermediul unei politici financiar-creditare destul de dure. În plus, este nevoie de măsuri individualizate de susținere a populației, susțin experții europeni citați de publicația Băncii centrale de la Tiraspol Vesnik PRB.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută la Chişinău au avut loc discuții publice cu privire la fortificarea abilităţilor jurnaliştilor de a monitoriza campania electorală. Evenimentul s-a referit la campania electorală prezidențială din dreapta Nistrului, însă multe dintre principiile și sugestiile formulate în cadrul evenimentului cu privire la comportamentul optim al jurnaliștilor în campania electorală sunt general valabile pentru meseria de jurnalist.

Am discutat pe marginea evenimentului cu experta de la Washington, Gina Lentine, coordonator superior de program în cadrul Freedom House, organizație care finanțează mai multe proiecte de monitorizare a alegerilor din Republica Moldova .

Gina Lentine

Gina Lentine: „Din punctul meu de vedere, dar și din punctul de vedere al Freedom House, aceste alegeri sunt foarte importante pentru Moldova, pentru că va fi pentru prima dată după mult timp când vor avea loc alegeri prezidențiale directe. Iată de ce am vrut să avem această colaborare cu partenerii noștri care sunt jurnaliști și activiști. Iată de ce am decis să colaborăm cu Centrul pentru Investigații Jurnalistice, Centrul pentru analiza și prevenirea corupției și Ziarul de Gardă. Și credem că dacă există informație obiectivă și acces la această informație și dacă există investigații de o calitate înaltă, atunci cetățenii vor avea mai mult acces la informație și vor înțelege mai bine de ce alegerea lor este foarte importantă și de ce este în general foarte important să votezi pentru o anumită platformă, un anumit candidat – într-un final aceasta înseamnă să votezi pentru libertate și pentru democrație”.

Europa Liberă: Libertatea cuvântului, libertatea presei, chiar dacă reprezintă același concept, au totuși semnificații diferite în democrațiile vechi din Occident și din SUA și în democrațiile noi, în special în partea noastră de Europă. Care sunt problemele cele mai mari pentru libertatea presei și libertatea cuvântului în regiunea noastră?

Gina Lentine: „În Moldova în mod sigur este vorba despre accesul la informație. Freedom House a elaborat un raport pentru ONU cu privire la libertatea de expresie în Moldova și acolo constatam că prima problemă este accesul la informație. A doua problemă este concentrarea presei în Moldova. Pentru că eu știu că există cel puțin cinci posturi de televiziune și doar un singur post independent în Moldova. Iată de ce concentrarea presei și transparența acestei concentrări este o foarte mare problemă aici.”

Europa Liberă: Situația în presă în Transnistria, așa cum o descriu unii experți, este chiar mai proastă decât pe malul drept al Republicii Moldova. Cum vedeți posibilitatea pentru jurnaliști de a lucra în aceste condiții?

Gina Lentine: „Pentru jurnaliștii din Transnistria, din punctul meu de vedere, este foarte important să colaboreze cu jurnaliști din Moldova și de asemenea din Ucraina. Acum câteva luni am avut un program pentru dezvoltarea de parteneriate dintre jurnaliști din Moldova și din Ucraina. Am avut și câțiva participanți din Transnistria și ei mi-au spus că această experiență le-a fost foarte utilă, pentru că știu că situația acolo este chiar mai proastă decât aici în Moldova”.

Europa Liberă: Munca de jurnalist este de așa natură că în principiu la modul ideal ar ca el să nu țină partea unui figurant al știrii, să nu prezinte știrea unilateral. Adică este vorba de respectarea deontologiei și a anumitor principii jurnalistice. Cât de greu este de respectat aceste principii într-o campanie electorală? Cum ar trebui să se comporte un jurnalist pentru a nu-și pierde fața în campania electorală?

Gina Lentine: „Este foarte important ca toți jurnaliștii să știe care le sunt drepturile. Asta în primul rând. În al doilea rând, este foarte important ca ei să aibă acces la resurse pentru situația în care li s-ar întâmpla ceva dramatic. Pentru că noi știm că în timpul alegerilor situația în țară se acutizează. Iată de ce este important că există oameni pe plan internațional care au astfel de resurse pentru activiști, pentru jurnaliști, pentru a le acorda asistență de urgență în cazul în care se întâmplă ceva dramatic.”

Europa Liberă: Alegeri vor avea loc în curând și pe malul drept al Republicii Moldova, și în regiunea transnistreană. Ce sfat ați avea pentru jurnaliști, cum să-și facă bine meseria în această perioadă?

Gina Lentine: „E o întrebare foarte complexă. Știți că Freedom House are rapoarte cu privire la libertatea presei, libertatea în lume și cu privire la jurnaliștii care fac investigații și relatează la alegeri. Aș spune așa: Freedom House desigur că susține libertatea presei și libertatea cuvântului aici. Iar dacă apar careva probleme noi ținem să facem cunoscut faptul că organizația noastră are un program pentru asistență urgentă, pentru a-i ajuta pe activiștii și jurnaliștii care au probleme cu autoritățile locale.”

Europa Liberă: Și jurnaliștii pot apela la voi în cazul în care au probleme grave cu autoritățile?

Gina Lentine: „Da. Avem în Moldova un coordonator local, pe colega mea Tatiana Puiu, și ea poate coordona o astfel de situație de urgență, dacă se întâmplă ceva foarte grav.”

Europa Liberă: În presa internațională, care este practica curentă de numire a redactorilor-șefi în mass media publică, de exemplu cum ar fi BBC? Vă întreb asta pentru că la Tiraspol Sovietul suprem a votat o lege prin care are dreptul să numească redactorii-șefi în mass media publică din regiune. Care este practica internațională în acest sens?

Gina Lentine: „Avem și un raport cu privire la libertatea presei în Transnistria. Din punctul meu de vedere, dacă administrația controlează totul, acest lucru pare să fie o mare amenințare la adresa libertății presei în Transnistria.”

***

Europa Liberă: Sâmbătă în majoritatea localităților din regiunea transnistreană au avut loc festivități dedicate aniversării a 10 ani de la referendumul din 2006, în cadrul căruia peste 97 la sută dintre locuitorii regiunii s-au pronunțat pentru alipirea la Rusia. Programul festiv, numit „Împreună cu Rusia”, a inclus discursuri ale liderilor regiunii, concerte și iarmaroace.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat câțiva locuitori ai regiunii întâlniți în stradă ce cred ei despre referendumul de acum 10 ani și de ce abia acum autoritățile declară că își doresc să pună în aplicare rezultatele acestuia.

26 лет неопределенности

Мне кажется, если бы у нас с Россией была бы общая государственная граница хоть на небольшом отрезке, мы, наверное, быстрее бы присоединились. А так как бы трудновато, у России у самой сейчас куча проблем.

Я думаю, это, во-первых, территориальная проблема – у нас нет соприкосновения с границей России, поэтому нас присоединить никак туда нельзя. Но можно вопрос решить по-другому: сделать, например, автономной республикой России, вот в таком формате…

Чтоб депутатов всех поменяли, чтоб новые депутаты были. Тогда все изменится. А те, которые тридцать лет у власти, ничего не делают, только строят вилы, машины, вот они живут, а народ без работы, вот смотрите, у моего сына нет работы, у дочки нет работы, у соседей, у всех остальных… Вот об этом пусть думают, а не красят дома и здания. Вот это – пусть заводы и фабрики открывают.

У нас мысли заняты другим, так мы даже и не думаем. Мы просто себе спокойно живем…

Мы надеемся на лучшее. Здесь надо наводить порядок, все говорят, что мы хотим быть с Россией, до сих пор говорят об этом, а результатов никаких пока…

Наша проблема большая и единственная, мне кажется, в том, что мы находимся обособленно между двумя государствами – Украиной и Молдовой, поэтому территориально нас, может быть, сложно признать. В этом может быть вся проблема, потому что работа России видна, помощь ее, и работа продолжает вестись, но… продолжаем сложно жить, С каждым днем все сложнее и сложнее. Выход? Честно говоря, сложно сказать, какой выход из данной ситуации. Ну, продолжаем надеяться все-таки и ждать чего-то лучшего.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, consemnate de corespondenții noștri în regiune.

***

Europa Liberă: Regiunea transnistreană a marcat împlinirea a 10 ani de la referendumul din 2006, în cadrul căruia peste 97 la sută dintre locuitorii regiunii s-au pronunțat pentru alipirea la Rusia. În majoritatea localităților din regiunea transnistreană au avut loc festivități în cadrul programului cu titlul generic „Împreună cu Rusia”. În cadrul festivităților liderii regiunii au ținut discursuri, s-au desfășurat concerte și iarmaroace. Acum două săptămâni Evgheni Șevciuk a semnat un decret cu privire la alinierea legislației la cea rusească, în perspectiva alipirii ulterioare la Federaţia Rusă. Cum s-a văzut decretul semnat de Evgheni Șevciuk la Moscova și de ce autoritățile ruse nu au reacționat oficial în niciun fel la el? Au fost întrebări pe care i le-am adresat politologului rus, Dmitri Danilov, şef al Direcţiei securitate europeană la Institutul pentru Europa al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse.

Dmitri Danilov: „Sincer să fiu, nici nu știu cum a reacționat Moscova. De fapt, o reacție oficială, din câte știu eu, până în acest moment încă nu există. Și lucrul acesta în sine arată destul de ciudat, chiar surprinzător, as zice. Pentru că subiectul este foarte serios.

Pe de o parte, Moscova este într-o situație destul de complicată dacă e să luăm în calcul poziția sa oficială în problematica moldo-transnistreană, a reglementării și a negocierilor. Pe de altă parte, dacă decretul este o surpriză pentru Moscova – lucru pe care eu nu prea l-aș crede – atunci situația ridică, din nou, importante semne de întrebare. Poate că este vorba despre exact acea independență a Transnistriei despre care s-a tot vorbit atât de mult. Independență între ghilimele, bineînțeles. Cam asta este prima reacție.

O altă posibila tălmăcire provine din faptul că este vorba despre decretul președintelui în funcție, dar în același timp acesta a fost semnat în condițiile unui început de campanie electorală. Și în acest punct lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Nu este foarte certă poziția actualului președinte în calitate de candidat pentru un nou termen și, cu atât mai mult, nu e clar dacă Șevciuk poate conta pe un nou mandat. Dacă așa stau lucrurile, atunci apar noi reguli de joc, pre-electorale, destul de evidente, joc în care sunt aruncate toate forțele și se accepta riscuri maxime.

În primul rând, un pas atât de hotărât din partea lui Șevciuk îi poate consolida susținerea în societatea transnistreană și poate chiar în rândul clasei politice. Pe de altă parte s-ar putea ca, din contra, în situația dată acest exces de curaj să se explice prin faptul că președintele nu are ce pierde. Și o astfel de tălmăcire este posibilă și pare să fie argumentată.

Întrebarea este alta – în ce măsură este o poziție care chiar a fost coordonată cu Moscova? În ce măsură asta se înscrie nu doar în linia politică a Rusiei, dar și în contextul economic? Pentru că este evident că realizarea decretului cu privire la trecerea Transnistriei la legislația rusă și denunțarea tuturor documentelor adoptate anterior care contravin acestei legislații va genera și anumite prejudicii, în primul rând în plan economic. Și nu este clar cine va compensa aceste prejudicii și nu este clar în ce măsură Moscova este gata în actualele condiții să-și asume aceste consecințe.

Aceste întrebări, din punctul meu de vedere, rămân în acest moment fără răspuns. Mie mi se pare că intriga rămâne în vigoare, cel puțin este foarte posibil că o astfel de incertitudine se va păstra până la începutul alegerilor, pentru ca ulterior noua configurație politică din Transnistria să permită o determinare mai clară a pozițiilor.

Eu interpretez acest pas ca pe o bilă de testare foarte serioasă și dură care este capabilă să spargă tot raportul de forțe și tot jocul în jurul reglementării transnistrene.”

Europa Liberă: „Wall Street Journal” scria recent că Rusia ar putea provoca o criză artificială în Republica Moldova, folosindu-se de regiunea transnistreană. Acest argument al „voinței poporului” a fost folosit masiv în epizodul Crimeea. Și acum faptul că se pune un accent atât de mare pe voința poporului în cadrul referendumului din Transnistria duce cu gândul la scenariul din Crimeea…

Dmitri Danilov

Dmitri Danilov: „Dacă veți citi articolul meu din publicația „Europa modernă”, scris încă anul trecut, veți vedea că am spus foarte sincer încă de pe atunci că Putin în această situație și-a demonstrat capacitatea de a schimba regulile de joc, atunci când jocul nu-i convine. După manevra operata o dată, nu mai poate fi exclusă repetarea nici pe viitor în raport cu alte evenimente și subiecte internaționale.”

Europa Liberă: În ce raport de forțe sau de circumstanțe Kremlinul ar putea gândi să folosească cărțile de joc pe care acum Șevciuk i le-a pus la dispoziție prin decretul său?

Dmitri Danilov: „Greu de spus. Pur și simplu eu nu cred că în acest caz subiectul Transnistriei este o temă și o direcție separată pentru Kremlin. Problema probabil este analizată într-un context mai amplu, inclusiv geopolitic, în contextul crizei ucrainene. Și nu doar a crizei ucrainene ca o criză în Ucraina, ci și a crizei ucrainene ca sistem de securitate. Și în acest context cartea transnistreană poate fi ușor pusă în jocul din jurul reglementării din Ucraina pentru a demonstra partenerilor occidentali, poate chiar Moldovei, care ar putea fi o posibilă evoluție a evenimentelor pe viitor, sau cel puțin a arăta că o astfel de variantă nu este deloc exclusă. Acest lucru, din punctul meu de vedere, lărgește spectrul politic al evoluției conflictului transnistrean.

Dacă nu este o improvizație, atunci această evoluție ar trebui să pună pe gânduri și partenerii. Dacă partenerii Federației Ruse nu sunt dispuși să înțeleagă destul de bine Moscova și să fie receptivi în a exercita presiuni adecvate asupra Ucrainei pentru ca aceasta să meargă pe calea deescaladării, dacă nu vor să ridice sancțiunile impuse Rusiei - și temele legate de tensiunile din relațiile ruso-occidentale pot fi continuate – atunci Rusia poate spune mai răspicat că nu are altă alegere și este nevoită să meargă pe calea pe care a indicat-o acum. Cam așa stau lucrurile. Eu cred că în acest caz mai rău nu va fi, dar este o modalitate, indirectă, de a demonstra o politică ofensivă din partea Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: În context, ce rol joacă faptul că în ultimele luni au avut loc zeci de exerciții ale Grupului operativ de trupe ruse în Transnistria? Sunt pur și simplu exerciții sau, iarăși, este vorba despre „demonstrarea mușchilor” și a unei poziții ofensive?

Dmitri Danilov: „Nu aș exagera aici. După cum înțelegeți, descurajarea reciprocă, în termeni geopolitici, nu poate avea loc doar dintr-o singură parte, este întotdeauna reciprocă. În acest caz este vorba exact despre faptul că actuala logică a relațiilor este descrisă prin acest termen de „descurajare reciprocă”, inclusiv militaro-politică. Este vorba în acest caz despre lucruri simple și comprehensibile pentru militari – despre anumite antrenamente într-un potențial teatru al acțiunilor militare.

Dacă au loc exerciții serioase în România, dacă este vorba despre încercările unor state – România și Turcia – de a amplifica prezența NATO în regiunea Mării Negre, dacă este vorba despre exerciții pe teritoriul Republicii Moldova în locații nu foarte îndepărtate de Zona de securitate cu Transnistria, atunci astfel de lucruri nu au cum să rămână fără atenție. De fapt, este un proces absolut normal. Altceva este în ce măsură aceste lucruri sunt transparente și se înscriu în dorința de a nu admite o nouă escaladare a conflictului. Aici este deja o altă întrebare.

În acest caz este absolut evident - și din partea Moscovei au fost date anumite semnale, în primul rând președinției germane a OSCE – că pe fundalul conflictului din Ucraina nu trebuie să uităm de existența altor conflicte care ar putea la modul cardinal schimba situația. Și în primul rând este vorba despre conflictul transnistrean. Și faptul că Germania și Rusia au găsit aici o înțelegere comună și au deblocat procesul de negocieri în formatul 5+2 este o demonstrație a succesului unei astfel de abordări.

Eu nu cred că este vorba despre încercarea Moscovei de a camufla alte intenții și planuri politice – e o versiune prea complicată. Este puțin probabil ca Moscova ar fi depus atâtea eforturi politice și politico-diplomatice pentru a obține un rezultat pe dimensiunea formatului 5+2, împreună cu președinția germană a OSCE. I-ar fi fost suficient să adopte o poziție pasivă, atâta cât să nu fie acuzată de escaladarea tensiunilor. O poziție în expectativă ar fi fost optimă pentru a atinge presupusele intenții camuflate. Dar Moscova și-a manifestat interesul anume de a continua negocierile.

Este posibil ca actuala „bilă de testare” de care am spus mai sus să vorbească nu despre faptul că Moscova ar vrea să se miște în direcția unii scenariu „Crimeea” în raport cu Transnistria, ci, din contra, că ar fi un fel de „piatră aruncată în baltă”, pentru a genera valuri și a sparge liniștea acestei bălți, pentru a putea mai apoi căuta noi soluții. Și nu doar în domeniul reglementării transnistrene, dar și pe alte direcții. Pentru că, după cum am spus, aceste teme sunt interconectate. Din punctul de vedere al Federaţiei Ruse, ar fi vorba nu atât despre relațiile cu Transnistria și Moldova, cât despre relațiile ruso-europene, criza ucraineană, un context mai amplu al relațiilor cu capitalele europene într-o perioadă care pentru multe dintre aceste capitale este una preelectorală, în primul rând în Germania.”

Europa Liberă: Apropo despre negocierile pe Transnistria în formatul 5+2, vedeți posibilitatea vreunui progres, a unei evoluții în perioada următoare, având în vedere că și la Tiraspol, și la Chişinău sunt alegeri? Care sunt perspectivele acestui proces?

Dmitri Danilov: „Nu cred că până la alegeri este posibil vreun progres. Pentru a avea un progres trebuie mai întâi să se determine destinatarii politicii, factorii de la putere, trebuie să se așeze noua configurație a forțelor politice și sa se limpezească intențiile și motivațiile politice. Iată de ce în viitorul apropiat nu se va întreprinde nimic.

Dar cel mai important este că procesul nu a fost lăsat să moară și, în al doilea rând, reluarea acestui dialog a permis să fie create elemente care cât-decât să țină sub control o eventuală escaladare a evenimentelor. Iar în al treilea rând, deciziile care au fost adoptate, acel non-paper al Rusiei care a stat la baza relansării rundei de negocieri, conțin lucruri destul de constructive referitoare la obligațiile de îndeplinire a deciziilor adoptate. Și acest lucru mi se pare foarte important.”

Europa Liberă: Ați ascultat opinia politologului rus, Dmitri Danilov, şef al Direcţiei securitate europeană la Institutul pentru Europa al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă