Aflat în vizită la Chișinău, comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere Johannes Hahn a dat noi speranțe autorităților moldovene în privința reluării ajutoarelor europene. Ajutoarele au fost oprite ca multe altele după furtul miliardului din sistemul bancar moldovean și tot cam de pe atunci la Chișinău nu a mai fost vreun oficial european de asemenea rang. Dar reluarea ajutoarelor europene și altora este condiționată.
Însuşi Hahn nu a mai fost la Chişinău din noiembrie 2014, când alesese Republica Moldova pentru prima sa vizită în străinătate în calitate de comisar european şi fusese primit la Chişinău de premierul de atunci Iurie Leancă cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare care le adusese o nouă victorie pro-europenilor. Dar imediat după alegeri, dispariţia unui miliard de dolari din trei bănci moldoveneşti determinase Bruxellesul să înghețe finanţarea Republicii Moldova, iar discuţiile despre o posibilă reluare a acestora au apărut abia acum, la aproape doi ani distanţă, urmare a unui aparent dezgheț în relaţiile guvernului Filip cu Fondul Monetar Internaţional.
Johannes Hahn și Pavel Filip
Dacă în octombrie FMI va lua o decizie favorabilă Chişinăului, adică va hotărî să încheie cu el un acord de finanţare, şi UE va lua o decizie similară, a lăsat de înţeles astăzi la Chişinău Johannes Hahn. Primele fonduri europene, fiind vorba despre 15 milioane de euro, aşa cum a precizat comisarul, vor fi oferite în schimbul unei reforme a admirației publice, iar scopul urmărit ar fi o administraţie mai puţin politizată, a mai anunţat Johannes Hahn.
De ce accentul UE cade anume pe această reformă? Iată o explicaţie pe care a formulat-o la Europa Liberă Victoria Bucătaru de la Asociaţia pentru Politică Externă:
„Este vorba despre suportul bugetar pe care UE îl acordă Republicii Moldova, iar când vorbim de suport bugetar, ne referim la acordul unic de finanţare, care prevede în mod prioritar reforma administraţiei publice. Aceasta ţine de descentralizarea eficientă şi modernizarea sistemului administraţiei publice. De ce se pune accent? Pentru că se consideră că doar odată cu începerea reformei sistemului public, dar şi a guvernării regionale, putem să fortificăm atât autorităţile centrale, cât şi locale, să dăm un imbold real dezvoltării regiunilor, să dezvoltăm economia şi mediul de afaceri în zonele rurale.”
Victoria Bucătaru
UE va începe disbursarea banilor doar odată ce va fi semnat acordul cu FMI, pentru că doar un asemenea acord poate oferi garanţia necesară de stabilitate economică, mai spune Victoria Bucătaru.
Când a vorbit pentru prima dată despre intenţia de a declanşa o astfel de reformă, acum câteva luni, la bilanţul a 100 de zile de mandat, premierul Pavel Filip a anunţat că vrea reducerea cu o treime a numărului de ministere şi agenţii. Numai că ulterior observatorii au remarcat că prim-ministrul pare să-şi fi temperat elanul, vorbind deja despre o restructurare, în mod prioritar, a componenţei cancelariei de stat, care este doar una din subdiviziunile pe care le are în subordine. Explicaţia ar putea fi că intenţiile premierului nu ar fi căzut pe placul componentelor politice ale coaliţiei de guvernare.
Acordul cu FMI depinde, la rândul său, de 16 paşi de reformă pe care autorităţile de la Chişinău s-ar fi angajat, ca precondiţii, să le pună în aplicare până la mijloc de octombrie. Cele mai importante două dintre aceste decizii vizează convertirea miliardului furat în datorie de stat şi reducerea cheltuielilor bugetare cu în jur de 5 miliarde de lei – decizii pe care autorităţile fie nu au început deocamdată să le pregătească, fie le pregătesc, dar cu mare discreţie.
----------------------------------------------------------------------
(n.red. Între timp, guvenul a decis să-și asume răspunderea pentru un pachet de şapte legi de care depinde semnarea acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional în luna octombrie și implicit reluarea ajutorului financiar extern începând cu cel acordat de UE.
Potrivit agenției IPN, premierul Pavel Filip a declarat în cadrul şedinţei de guvern de luni, 26 septembrie: „Riscul este că, dacă nu avem în octombrie un program cu FMI, nu vom avea finanţări de la alţi parteneri de dezvoltare. Este important să mergem pe această formulă pentru a avea stabilitate financiară şi banii de la partenerii de dezvoltare să ajungă în acest an bugetar”.
Proiectele pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea se referă la modificări în legea bugetului de stat pentru anul curent, legea privind bugetul asigurării sociale şi privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală).