Doi membri ai Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite, Randy K. Weber din partea statului Texas, și Trent Franks din statul Arizona au înaintat o rezoluție în Camera Reprezentantilor, unde cer între altele pornirea unor investigații legate de „furtul miliardului” din sistemul bancar al Republicii Moldova. Ce semnificatie au astfel de rezoluții?
Your browser doesn’t support HTML5
Semnificația rezoluției legată de R. Moldova
Există cîteva aspecte care merită scoase în evidență, înainte de a explica ce este o rezoluție și care este semnificația unui document de acest gen.
Chiar dacă nu are puterea unei legi, o astfel de rezoluție aduce anumite teme legate de Moldova în atenție, aici la Washington.
Și asta e important. Rezoluția scoate în evidență importanta strategică a Moldovei, situația din regiune legată de politica agresivă a Rusiei, și în acest context, corupția din Moldova, ca forță destabilizatoare, exprimînd îngrijorarea față de acest fenomen și citînd cazuri concrete și recente.
Rezoluția merge chiar mai departe și numeste persoane al căror comportament economic și politic ridică serioase semne de întrebare, în special Vladimir Plahotniuc.
Cei doi membri în Congresul american solicită investigarea serioasă a celor întîmplate și sancțiuni pentru cei care se fac vinovați.
În esență este o rezoluție care dovedește o buna cunoastere a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova și care introduce aceasta tema în Congresul american.
Importanța și relevanța rezoluției nu trebuie neglijate, chiar dacă, procedural, o rezoluție nu este lege. Cei doi deputați, ambii republicani, au introdus aceasta rezoluție și rămâne de văzut ce urmeaza, în comisii și în plen.
În actualul Congres american au fost introduse 11.412 proiecte de legi și rezolutii, din care au rezultat 221 de legi, adica circa 2%,, 648 de rezoluții, adoptate de una sau alta dintre camere, adica 6% si un numar similar de rezoluții votate în comisii și care ar putea fi votate și in plen.
Aparent, privind din perspectiva acestor cifre, s-ar putea argumenta că documentul reprezinta o opinie, care s-ar putea pierde in labirintul legislativ.
Dar nu este deloc asa. Firește ca e important ca rezoluția să treacă de comisii și să fie adoptată în plen, mai ales adunind pe parcurs sprijin bipartizan.
Ținind cont de seriozitatea chestiunilor abordate și contextul legat de Rusia, rezoluția ar putea avea șansa să o facă, dacă birourile membrilor respectivi în Congres vor depune eforturi în aceasta directie.
Firește că, dată fiind forța economica și politică a celor vizati, e de asteptat să apară și eforturi de lobby, care să încerce să diminueze impactul rezoluției.
Oricum insa, a avea un asemenea document în circulație în Congres nu e deloc de neglijat. Unul dintre motive este că semnatarii par să nu se lase înșelați de aparențele politicii din Moldova, în care interese obscure și cel putin suspecte sînt deghizate în politică pro-occidentala.
Rezoluția prezinta realitatea în termeni foarte preciși și lucizi. Daca este să rememoram experiența României, din timpul dictaturii și imediat după revoluție, cauza democrației din România a fost susținută în America și atunci de o mâna de membri ai Congresului - vin in memorie republicanii Christopher Smith și Frank Wolf - care, prin mijloace similare acestei rezoluții, au menținut presiunea sși au pledat cu succes cauza democrației.
Deci fără să exagerăm importanța documentului în sine, se poate spune că la Washington mascarea adevărului cu privire la situația din Moldova are cîțiva oponenți cu influență, care înteleg ce se întimplă și actionează în consecință.