„Viitorul cine îl face? Noi, oamenii”

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Febra electorală a cuprins ambele maluri ale Nistrului. Câtă încredere au alegătorii în concurenți? Cheltuielile bugetare - care ar trebui să fie prioritățile? Violența în familie și cum pot fi ajutate femeile ajunse în situații critice în regiunea transnistreană?

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

„Viitorul cine îl face? Noi, oamenii”

Liderul administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, l-a chemat pe potențialul său contracandidat la alegerile din 11 decembrie, Vadim Krasnoselski, șeful Sovietului suprem, la o dezbatere televizată. Într-un apel public, rostit vineri în direct la posturile oficiale de radio și TV de la Tiraspol, Șevciuk a spus că o asemenea dezbatere ar fi o bună ocazie pentru a spulbera numeroasele zvonuri și acuzații proliferate la adresa sa și a administrației sale de către persoanele afiliate companiei Sheriff și de mediile controlate de aceasta, dar și un prilej de a discuta, față în față, despre soluțiile de depășire a crizei economice din autoproclamata republică. Majoritatea parlamentară afiliată Sferiff-ului îl acuză pe Șevciuk de delapidări și chiar de trădarea intereselor Transnistriei, acuzații respinse categoric de acesta. Evgheni Șevciuk a propus, între altele, holdingului Sheriff să întoarcă bugetului regiunii 250 de milioane de dolari, din suma totală de 1 miliard de dolari, care ar reprezenta, potrivit lui, facilitățile fiscale de care s-a bucurat până acum Sheriff-ul. Șeviuk a mai spus că prin dezinformare și destabilizare compania Sheriff ar încerca să instituie un control total asupra regiunii transnistrene.

Șeful vămii transnistrene Iuri Ghervaziuk a declarat că anul acesta a fost unul din cei mai dificili pentru comerțul autoproclamatei republici. Criza economică globală și devalorizarea valutelor naționale din Moldova, Ucraina și Rusia au avut un impact extrem de negativ asupra economiei și comerțul extern al Transnistriei, a spus Ghervaziuk. Tendințele negative de anul trecut s-au accentuat în 2016. Potrivit șefului vămii, în 8 luni ale acestui an, exporturile s-au redus cu 16%, iar importurile cu 29%. Comerțul cu Ucraina a scăzut cu 22%, cel cu Moldova – cu 13%, iar cu Rusia – cu 33% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Sovietul suprem de la Tiraspol a respins, miercuri, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor și pe termen mediu propus de executivul de la Tiraspol. Un loc central în proiect îl ocupă reforma fiscală, menită să faciliteze exporturile regiunii transnistrene pe „piețele tradiționale”. Este vorba despre trecerea la așa-zisul sistem clasic de impozitare, care există și în țările Uniunii Europene, și Moldova – unde ajung majoritatea mărfurilor transnistrene, dar și în țările estice – Ucraina, Belarus și Rusia. Reforma presupune, între altele, introducerea TVA, recomandată și de experți din UE, și din Rusia. În proiect se propune o trecere treptată la noul sistem în următorii trei ani.

Grupul de experți de la Chișinău și Tiraspol pentru transporturi, cel pentru ecologie și grupul pentru educație s-au întrunit în ședințe separate, săptămâna trecută, punând în discuție chestiuni din protocolul de la Berlin, semnat în iunie, după doi ani de pauză la negocierile în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană. Părțile însă nu au făcut progrese în legătură cu acestea, inclusiv în ce privește recunoașterea internațională a transportatorilor auto și a actelor de studii din regiunea transnistreană.

Reuniunile grupurilor de lucru au coincis cu vizita la Chișinău și Tiraspol a reprezentantului special al președinției germane a OSCE, Cord Meier Klodt, care a cerut părților să facă eforturi pentru a pune în aplicare protocolul de la Berlin. Recent, un grup numeros de experți, foste și actuale autorități din Moldova, dar și experți din străinătate au semnat un apel în care dezavuează ceea ce numesc presiunile asupra guvernului de la Chișinău de a accepta cedări unilaterale în favoarea Tiraspolului. În apel nu se face însă referire la președinția germană a OSCE, care a reușit să relanseze negocierile în formatul 5+2, după ce Rusia a propus o foaie de parcurs ce a stat la baza protocolului de la Berlin.

***

Europa Liberă: Așadar, Sovietul suprem de la Tiraspol a respins proiectul executivului privind politica bugetară și fiscală pentru anul viitor și termen mediu și a întors documentul autorilor pentru îmbunătățiri. În opinia majorității deputaților, executivul ar fi prezentat, din nou, un document, fără să arate limpede de unde va lua bani pentru achitarea salariilor și a pensiilor, pentru achizițiile de medicamente în spitale și acoperirea altor cheltuieli sociale importante. În plus, a spus șeful comitetului de profil Aleksandr Martînov, presiunea fiscală asupra sectorului real al economiei, în documentul prezentat, ar fi de 35%, un indicator exagerat de mare în comparație cu cel din Rusia, a spus Martînov, unde presiunea fiscală este de 23%. Cât timp lucrul asupra proiectului continuă, i-am întrebat pe mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene pe ce cred ei că ar trebui cheltuiți în mod prioritar banii contribuabililor din buget?

Tiraspolul văzut dinspre Varnița

- Я думаю, что в первую очередь надо развивать сельское хозяйство. Если б в Приднестровье было развито сельское хозяйство, то работали бы перерабатывающие заводы, это уже большой плюс.

- Как пенсионерка, я считаю, в первую очередь пенсия должна быть. Надо добавить: доллар поднялся, все подорожало, а пенсия все та же. Почему? Продукты повысились в цене. Россия помогает: то тридцать рублей, то сорок нам добавляет. А Приднестровье – нет, ни копейки нет надбавки к пенсии.

- Только не на государственные расходы нужно тратить бюджетные средства. Увеличивайте пенсии, снижайте подоходный налог – все.

- Если в бюджет поступают какие-то средства, то не нужно напрямую давать их пенсионерам. Я считаю, что нужно помогать предпринимателям развиваться, малому и среднему бизнесу надо дать средства сроком на пять лет для развития. Если этот средний и малый бизнес будет развиваться нормально, он сможет выплачивать достаточно налогов, чтобы деньги возвращались в бюджет и уже с этих денег можно будет формировать достойные пенсии.

- В первую очередь внимание нужно обращать на молодых специалистов, которые находятся в таком возрасте, когда думаешь о создании семьи, а на работу очень сложно устроиться. При бюджетных расчетах необходимо учитывать прожиточный минимум, а то получается, что пенсионер получает 500 рублей, и он должен на них как-то прожить, мне хочется спросить у депутатов, жили ли они когда-то на такие деньги? Или учителя, получая мизер, с каким настроением они идут на свою работу, где им предстоит заполнять знаниями головы наших детей?

- В приоритетах - здравоохранение, пенсия, дошкольные учреждения. И еще надо поднять зарплату учителям, чтобы они учили хорошо наших детей. А парты… Можно посидеть и за старой партой, ничего страшного. У нас-то мебель в квартирах, у многих, 30-летней давности.

- Надо, чтобы работали производства. Это самое первое, что для нас надо. Надо вкладывать в развитие производства. Будут рабочие места, будут возвращаться люди. Верховный Совет не должен думать, как поставить скамеечки во дворах, удобные для бабушек, а должен думать, как возобновить производство. Это их работа.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Reprezentanți ai donatorilor internaționali au discutat recent, la Tiraspol, cu membri ai administrației despre un program de colaborare pentru următorii 2 ani. Printre domeniile prioritare comune au fost menționate crearea de condiții pentru protecția și dezvoltarea persoanelor cu handicap, combaterea HIV/SIDA și a tuberculozei, sprijin pentru femeile ajunse în situații critice. Proiectele în aceste domenii vor fi implementate cu sprijinul Programului de Dezvoltare al Națiunilor Unite (UNDP) și al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare. Despre dificultățile cu care se confruntă femeile ajunse în situații critice în regiunea transnistreană și sprijinul de care au nevoie, corespondenta noastră Karina Maximova a stat de vorbă cu liderul organizației obștești Agenția „Aspectul Social”, Elena Petrova, care monitorizează problemele sectorului neguvernamental din Transnistria.

Elena Petrova: Sigur, nu pot vorbi despre toată Transnistria. Organizația noastră „Aspectul social” și partenerii noștri lucrăm cel mai des cu adresările femeilor supuse violenței în familie. Statistica ce ne-o oferă colegii din organizațiile obștești „Interacțiunea” și „Inițiative feminine”, ambele din Tiraspol, „Rezonans” de la Bender și „Perspectiva” de la Râbnița ne arată că violența domestică nu se diminuează odată cu trecerea timpului, din păcate, rămâne actuală, iar numărul femeilor care solicită un ajutor chiar este în creștere.

Când vorbim despre violența în familie se are în vedere nu doar agresiunea fizică, bătăile, dar și molestarea, presiunea psihologică, dependența economică. A rezolva asemenea cazuri este destul de dificil, pentru că dacă e vorba și de dependență economică, atunci femeilor le este și mai greu să plece dintr-o asemenea familie, cu atât mai mult când sunt copii, femeia este forțată practic să depindă de soțul ei, ca să-și poată crește copiii și să se întrețină și pe ea.

Nu mai puțin actuală este și problema șomajului în rândul femeilor. Căutarea unui loc de muncă pentru o femeie este mai dificilă. Dar nu asta îngrijorează de regulă o femeie, ci, mai curând, angajarea în câmpul muncii a soțului ei, sigurul care întreține familia, în timp ce ea are grijă de un copil mic.

Situația socială și economică, nu doar în Transnistria, dar și în acele țări în care cu câțiva ani în urmă plecau să muncească bărbații transnistreni rămâne nefavorabilă. De aceea, femeile sunt nevoite să-și găsească două, trei locuri de muncă pentru a reuși cumva să-și întrețină familia.

Europa Liberă: La o întâlnire recentă a reprezentanților Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și ai Agenției Suedeze pentru Dezvoltare Regională cu autoritățile transnistrene s-a vorbit despre faptul că sprijinul femeilor ajunse în situații critice va fi unul din cele trei domenii prioritare a sprijinului financiar pe care donatorii externi sunt gata să-l ofere în următorii 2 ani în regiunea transnistreană. Cum credeți, la ce aspecte ar trebui să se atragă atenția pentru ca acest sprijin să fie cât mai eficient?

Elena Petrova: Când vorbim despre o problemă, oricare, fie socială, economică sau politică, trebuie să ținem cont, eu cred, de un complex întreg de măsuri necesare pentru depășirea acelei probleme. La fel este și cu angajarea în câmpul muncii, și cu violența în familie. Trebuie să existe un complex de măsuri îndreptate spre soluționarea acestor probleme.

În ce privește rezolvarea problemei violenței în familie, la noi lipsește o bază legislativă pentru asta. Este complicat să pedepsești un agresor în familie, nu contează, bărbat sau femeie, dacă nu ai o lege clară. Amenzile pentru comiterea infracțiunii sunt achitate, de fapt, din bugetului familiei și nu de către agresor.

Nivelul de informare a populației este acum destul de înalt și oamenii știu ce înseamnă violența în familie. Din câte cunosc, pentru a ajuta femeile ajunse în situații de criză, în Transnistria este în proces de creare primul așa-numit shelter – adăpost, unde femeile se vor putea afla o vreme, cât timp în familiile lor este o situație critică. Sprijinul pentru deschiderea acestui shelter îl acordă organizațiile internaționale, inclusiv PNUD și Uniunea Europeană. Repet, trebuie să fie un complex de măsuri: și de informare, și de promovare a legislației, și de creare a adăposturilor temporare pentru femei, dacă vrem să rezolvăm la modul efectiv chestiunea violenței în familie.

În ce privește angajarea în câmpul muncii, e mai complicat, pentru că această problemă ține de situația socială și economică din țară. Sprijinul organizațiilor internaționale rezidă aici în faptul că ele ajută beneficiarii să capete abilități profesionale în cadrul unor cursuri de recalificare de scurtă durată, sau oferă subvenții pentru deschiderea unei afaceri proprii, oferă mini-granturi pentru realizarea unor mini-proiecte. Deci, soluții tot timpul există. Și dacă există și interesul organizațiilor internaționale, vom avea eu cred și anumite rezultate pozitive.”

Europa Liberă: Reușiți să stabiliți relații de colaborare și să găsiți înțelegere în structurile oficiale pentru rezolvarea unei sau altei probleme?

Elena Petrova: Sigur, la o etapă inițială, când apare problema, întotdeauna e mai greu să stabilești o colaborare. Dar pot spune acum cu certitudine că multe organizații obștești transnistrene au semnate acorduri de colaborare cu autoritățile locale, cu ministerele și instituțiile care, în diferite domenii, își ajută partenerii. Și este evident că fără implicarea structurilor oficiale, adesea, rezolvarea unei probleme concrete nu este posibilă, sau este foarte dificilă, pentru că este vorba și de aspecte juridice, e vorba și de asigurarea medicală, de acordarea ajutoarelor sociale, de copii.”

Europa Liberă: opinia Elenei Petrova, șefa agenției „Aspectul Social” de la Tiraspol.

***

Europa Liberă: Șomajul, îndeosebi în zonele rurale, este o problemă majoră pe ambele maluri ale Nistrului. În ce privește dezvoltarea regiunilor sale, Moldova este asistată de donatori externi. Uniunea Europeană şi PNUD Moldova şi-au propus în următorii ani să dezvolte raioanele din sudul ţării prin intermediul proiectului „Susţinerea Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în UTA Găgăuzia şi Taraclia”, pe scurt SARD. Uniunea Europeană intenţionează să investească peste 6,5 milioane de euro pentru a promova afaceri şi iniţiative locale. Or, datele Ministerului Economiei arată că în 2015 nivelul sărăciei în regiunea de sud a Republicii Moldova şi în autonomia găgăuză a fost de 8 ori mai ridicat decât în Chişinău. Dacă acum un deceniu Găgăuzia era o regiune indiscutabil agrară, în prezent, rolul sectorului agricol în angajarea forţei de muncă şi producţia agricolă totală a regiunii este în scădere, ceea ce afectează nivelul de trai al populaţiei. Colega mea Diana Răileanu a stat de vorbă cu Marta Marczis, experta PNUD Moldova care încurajează liderii locali să dea dovadă de mai multă iniţiativă.

Europa Liberă: Dna Marczis, UE şi PNUD Moldova încearcă să facă în Taraclia în doi ani ce nu s-a reuşit practice în zece, cum?

Marta Marczis: „Uniunea Europeană oferă Taracliei şi UTA Găgăuziei oportunitatea să se dezvolte la nivel local chiar prin contribuţia celor care locuiesc în aceste regiuni, pornind de la necesităţile oamenilor. Noi le oferim o metodologie şi un program care funcţionează de peste 20 de ani. Deci, vorbim de foarte multă experienţă, lecţii învăţate, succese şi, de asemenea, provocări pe care le-am depăşit. Oamenilor le place acestă metodologie care se numeşte Leader şi chiar au reuşite.”

Europa Liberă: Ce presupune această metodologie, această abordare?

Marta Marczis: „Sunt trei elemente cheie. Unu – acţiune – noi ne dorim ca localnicii să-şi ia viaţa în propriile mâini, să vină cu iniţiativă, să folosească resursele pe care le au la nivel local pentru a dezvolta regiunile în care locuiesc. Doi – legătura – experienţa europeană în ce priveşte dezvoltarea rurală ne demonstrează că proiectele singulare, răzleţe, nu au succes. Deci, e nevoie ca aceste proiecte să fie interconectate, astfel încât energia oamenilor şi posibilităţile de finanţare să fie utilizate într-o manieră eficientă. Şi trei, vorbim în cele din urmă despre dezvoltare economică, parteneriatele create trebuie să aibă nu doar beneficiu local, dar să contribuie la dezvoltarea economiei în ansamblu.”

Europa Liberă: Dar ce împiedică astăzi pe liderii din localităţile rurale să dezvolte satele?

Marta Marczis: „Cât nu ar părea de straniu, dar nu banii! Mai degrabă vorbim despre lipsa de comunicare şi de conştientizare a oportunităţilor pe care le au. De asemenea, lipseşte deschiderea spre inovaţii, înţelegerea că pot folosi resursele locale, cele tradiţionale pentru a dezvolta afaceri moderne. Da, finanţarea este importantă, însă înainte de asta trebuie să ne asigurăm că proiectul este sustenabil, că nu lucrăm la un proiect care, de fapt, măreşte şi mai mult discrepanţa dintre săraci şi bogaţi. Poate mai bine vă dau un exemplu: am fost ieri la Ceadîr-Lunga şi ne-a fost greu să ajungem în localitate, mai ales din cauza drumului. Însă, chiar dacă drumurile s-ar repara, dar, pe de altă, nu s-ar crea noi locuri de muncă în localitate, cetăţenii se vor simţi în continuare cetăţeni de categoria a doua şi, credeţi-mă, ei vor pleca din sat. În acest caz, cine va avea de câştigat? Cine va dezvolta satul, cine va lucra pământul, dacă toţi vor părăsi localităţile rurale?”

Europa Liberă: În Republica Moldova descentralizarea se face mai mult pe hârtie decât în realitate. Ce pierd, de fapt, autorităţile insistând pe verticala puterii?

Marta Marczis: „Răspunsul este foarte simplu: ţara va pierde energia unei părţi importante din populaţie: cunoştinţe, experienţă, ambiţii. Dorinţa de a schimba lucrurile se pierde atunci când deciziile sunt impuse la nivel centralizat. Foarte mulţi pierd curajul de acţiona. Nimeni nu zice că nu se pot gestiona lucrurile în mod centralizat, e posibil. La fel se poate dezvolta şi economia într-un mod centralizat, însă oamenii care locuiesc la sate au foarte mult potenţial! Ei sunt cei care, de fapt, conservează tradiţiile întregii ţări. Deci, dacă ei nu vor fi implicaţi în luarea deciziilor care ar creşte nivelul lor de viaţă, pierderea va fi mai mult decât una pur economică. Se pierd tradiţiile, diversitatea, deci foarte multe lucruri care sunt importante pentru societate şi pentru fiecare individ în parte.”

Europa Liberă: Un recent sondaj realizat de Institutul de Politici Publice constata că raioanele din sudul ţării, UTA Găgăuzia, Taraclia, văd viitorul ţării alături de Federaţia Rusă. Este un paradox. Cum se explică faptul că aceste zone beneficiază de susţinerea UE, dar, în acelaşi timp, se orientează spre est?

Marta Marczis: „Voi răspunde la această întrebare în calitate de cetăţean european care lucrează cu localnicii de aici. Trebuie să recunosc că pentru mine coloratura politică ale acestor regiuni nu are mare importanţă. Dacă sute mii de oameni pot avea o viaţă mai bună în viitor, iar eu contribui la asta, ţine de responsabilitatea mea să o fac. Însă acest punct de vedere îmi aparţine. În al doilea rând, nu sunt politician şi nu iau decizii la nivelul Delegaţiei Uniunii Europene, însă cred că dacă democraţia locală, la fel ca şi noua abordare economică, stimularea dezvoltării individuale – principii care vin din Europa -, vor găsi deschidere şi înţelegere aici, relaţia cu Vestul va fi una mai solidă.”

Europa Liberă: Iniţiativa Leader din UTA Găgăuzia şi Taraclia se vrea multiplicată în toată ţara. De ce ingrediente e nevoie astfel încât acest proiect să devină unul naţional?

Marta Marczis: „Întâi de toate acest program este unul pilot, iar scopul este să îl comunicăm şi să începem acest proces Leader la nivel local. În acelaşi timp, ne-am propus să implicăm şi agenţiile de dezvoltare regională şi ministerele Agriculturii şi cel al Dezvoltării Regionale în acest proces. Toată lumea are de învăţat din această experienţă. Noi putem oferi consultanţă, însă deciziile, în ultimă instanţă, le vor lua locuitorii acestei ţări şi guvernanţii.”

Europa Liberă: Opinia expertei Marta Marczis de la PNUD Moldova, consemnată de Diana Răileanu.

***

Europa Liberă: Opinia publică de pe ambele maluri ale Nistrului este captată în această perioadă de cele două campanii electorale. În regiunea transnistreană, pe 11 decembrie, va fi ales un nou lider al nerecunoscutei administrații, iar cetățenii Moldovei își vor alege pe 30 octombrie, în mod direct, după o pauză de 15 ani, președintele țării.

În Moldova, campania electorală pentru alegerile prezidențiale a început oficial pe 30 septembrie. Cu o zi înainte s-a încheiat perioada de depunere a semnăturilor de susținere pentru candidați, iar Comisia Electorală Centrală a validat opt candidaturi și verifică listele prezentate pentru altele opt. Tematica transnistreană lipsește, practic, cu desăvârșire din dezbaterile publice. Temele predilecte sunt cele sociale și economice – criza bugetară, dispariția miliardului de dolari din sistemul bancar, lipsa de rezultate în combaterea corupției și în depolitizarea instituțiilor statului.

Cine sunt candidații la președinția Republicii Moldova? O relatare semnată de Liliana Barbăroșie:

Cei opt deja înregistraţi, în ordinea înscrierii în competiție, sunt: Marian Lupu (din partea Partidului Democrat), Mihai Ghimpu (din partea Partidului Liberal), Iurie Leancă (din partea Partidului Popular European), Andrei Năstase (din partea Partidului Platforma "Dreptate și Adevăr"), Inna Popenco (din partea Partidului Mișcarea "Ravnopravie"), Dumitru Ciubașenco (din partea Partidului Partidul Nostru), Maia Sandu (din partea Partidului Acțiune și Solidaritate), Igor Dodon (din partea Partidului Socialiștilor).

Sunt de fapt reprezentanți ai principalelor partide din Republica Moldova și, judecând după prezenţa în sondajele de opinie, dintre ei se vor selecta primii calificaţi.

În condiţiile în care este puţin probabil ca vreunul din candidaţi să obţină din primul tur o majoritate a voturilor valabil exprimate, este aproape sigur că va exista şi un al doilea tur, ce se va desfășura la două săptămâni de la primul, pe 13 noiembrie. Atunci va fi declarat învingător candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de prezența la urne.

Dintre primii opt candidați, Igor Dodon, Dumitru Ciubașenco și Inna Popenco au o orientare pro-Rusia, în timp ce ceilalți cinci au o orientare pro-UE, Mihai Ghimpu fiind pro-unionist.

Au mai reuşit să adune şi să depună la CEC 15.000 de semnături încă opt candidaţi: Ana Guțu și Vitalia Pavlicenco, care susțin unirea cu România, Valeriu Ghilețchi, deputat, Vasile Tarlev – fost prim ministru al guvernului Partidului Comuniștilor în perioada 2001 – 2006, Roman Mihăeș, Silvia Radu, Maia Laguta şi Ion Dron. În cazul lor, însă, CEC abia urmează să decidă validarea sau nu pentru cursa prezidenţială.

Cu excepţia unei creşteri a candidatului partidului democrat ce domină coaliţia de la putere, sondajele de opinie din ajunul campaniei nu au prea adus surprize faţă de măsurările anterioare, care îl creditează cu prima şansă, în mod detaşat, cu peste o treime din intențiile de vot, pe Igor Dodon, sugerând totodată că pentru locul doi se vor lupta Maia Sandu, Andrei Năstase și Marian Lupu, cu procentaje cuprinse între 12 - 13%. În condiţiile în care cele două partide care se autointitulează formaţiuni anti-sistem, Platforma Demnitate și Adevăr a lui Andrei Năstase și Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu, nu au anunţat deocamdată un candidat comun, aşa cum promiseseră, tot mai mulţi analiști politici cred că în turul doi ar putea ajunge Igor Dodon şi Marian Lupu, ultimul avantajat de o puternică resursă mediatică şi administrativă pe care partidul său a făcut dovada că o poate utiliza cu maximă eficienţă încă la etapa de selectare a semnăturilor în sprijinul candidatului lor.

Cu o zi mai devreme, totuşi, Maia Sandu şi Andrei Năstase şi-au reafirmat intenţia de a merge în competiţie cu un candidat comun, având totodată şi câteva apariţii comune publice, doar că au spus din nou că-şi vor anunţa alegerea ceva mai târziu.

Totodată, forumul civic creat pe fondalul unor ample proteste anti-guvernamentale declanşate de scandalul furtului bancar şi-a făcut publică joi, după o şedinţă cu participarea celor doi lideri politici, intenţia de a relua protestele stradale, o primă acţiune de protest fiind anunţată pentru săptămâna aceasta, când în parlament ar urma să fie examinată moţiunea de cenzură a opoziţiei parlamentare împotriva guvernului Filip.

***

Europa Liberă: Ce președinte își doresc moldovenii și în cine din concurenți ar avea încredere? Valentina Ursu a încercat să afle discutând cu mai multă lume la Cahul:

– „Trebuie să fie un preşedinte cinstit, cu demnitate să fie, să fie pentru popor, să avem încredere în viitor.”

Europa Liberă: Dar în 25 de ani a fost un şef de stat în care aţi avut încredere?

– „Au fost minciuni, hoţi. Numai ne-au amăgit.”

Europa Liberă: Faptul că sunt mulţi candidaţi zăpăceşte lumea sau din contra?

– „E zăpăcită lumea şi nu ştie pentru cine să voteze.”

Europa Liberă: Fiindcă e numărul mare de candidaţi?

– „E numărul mare. Atâţia numai în Moldova sunt.”

Europa Liberă: De ce atât de multă lume vrea să ajungă în jilţul preşedintelui?

– „Vrea scaunul.”

– „Dă Doamne să fie un om în care să avem noi încredere, să fim o ţară unită. Când vom fi noi o ţară unită? În ce an vom fi?”

Europa Liberă: Dar de ce e dezbinarea aceasta atât de mare în societate?

– „Pentru că se bat toţi de la scaune. Chiar dacă ai devenit tu preşedinte al ţării şi înţeleg că ai o familie mare, de cinci-şase persoane, adică fraţi, surori, la urma urmei, da, ai dat la un frate o dată, la sora ta, mai mult nu pune mâna, dă ţării. Să fie un om cinstit, pentru popor. Ca să avem o ţară frumoasă, bogată, noi trebuie să fim cinstiţi.”

Europa Liberă: Dar cetăţenii Republicii Moldova ştiu ce vor de la ziua de mâine?

– „Vrem un conducător al ţării care să fie cinstit. Toţi fraţii şi toate surorile mele suntem peste hotare. Noi toţi vrem să venim acasă, dar la ce să vii? Am copiii plecaţi de 12 ani de zile. Copiii au fost acasă în vacanţă acuma, când au plecat toţi au plâns.”

Europa Liberă: Trei probleme pe care ar putea să le rezolve şeful statului?

– „Să lupte cu clanul mafiotic, cu corupţia.”

– „Şi noi îl vom susţine tot timpul.”

– „Foarte greu îi va fi.”

Europa Liberă: Dar de ce credeţi că îi va fi greu?

– „De atâta că sunt tare mulţi plătiţi. Şi la moldoveanul nostru dacă i-o dat bani, el acolo se va duce, unde îi dă banul.”

– „Şi eu stau cu mâna pe geamantan.”

– „Am flăcău, el lucrează, dar supravieţuim aici. Şi el a spus: „Mamă, eu mă duc, pentru că eu în ţara aceasta nu am viitor. Eu am să mă duc după hotare’.”

Europa Liberă: Cine face viitorul Moldovei?

– „Noi, oamenii, trebuie să-l facem. Dacă noi toţi părăsim ţara, cu cine vor rămâne aceştia din Parlament? Spuneţi, vă rog, cu cine? Viitorul cine îl face? Noi, oamenii, trebuie să ne unim ca să putem să avem un viitor frumos şi să sperăm numai la bine, ca să avem un conducător cu care să ne mândrim, să nu fure aşa cum au furat aceştilalţi toţi.”

– „Să ne bazăm pe viitorul preşedinte. Eu am o tare mare teamă că sunt multe partide şi toţi acum sunt numai cu amăgelile.”

Europa Liberă: Dar lumea cum face diferenţă între adevăr şi amăgeală?

– „Dacă îl cunoaştem pe domnul care a mai fost şi ne-a dat nişte rezultate negative, noi putem să ne aşteptăm la ceva pozitiv? Nu mai putem să ne aşteptăm la nimic.”

Europa Liberă: Ce preţ are votul cetăţeanului?

– „Preţul e foarte scump. Avem nevoie de o clasă politică nouă, integră, tânără, cu alte viziuni şi cu viziuni clare, dar nu cu de aceea care mergem înainte, mergem înapoi şi tot nu mai înţelegem încotro mergem. Nu dorim un preşedinte de formă sau simbol. Dorim un preşedinte carismatic, cu şcoală, să se implice în soluţionarea tuturor problemelor, dar nu să aştepte cine şi ce îi va dicta.”

Europa Liberă: Opinii de alegători culese de Valentina Ursu la Cahul.

***

Europa Liberă: La Tiraspol, în competiția electorală s-au înscris până la finele lui septembrie 10 pretendenți. Printre aceștia, actualul lider transnistrean Evgheni Șevciuk și șeful Sovietului suprem Vadim Krasnoselski, cotat până acum cu cele mai mari șanse. Ambii se pronunță pentru apropierea mai mare de Rusia și spun că nu ar exista o cale pentru reîntregirea Moldovei. Dar temele dominante ale campaniei din regiunea transnistreană țin totuși de politica internă, criza economică și scandalurile de corupție, într-un schimb permanent de acuzații dintre administrația lui Șevciuk și Sovietul suprem cu o majoritate afiliată influentei companii Sheriff. Câtă încredere are populația regiunii în concurenți? Am încercat să aflăm discutând la întâmplare cu mai mulți locuitori din Tiraspol și Bender.

- Нет, нет, нет. Такое время, что я никому не верю.

La Tiraspol, în ziua alegerilor din 11 decembrie 2011

- Никому не доверяю. Вот выбрали в прошлый раз Шевчука, и на этот раз, наверное, останется он же. Потому что каждый, кто бы ни становился на пост президента, набивает себе карманы. А так, чтобы для народа что-то… Вот, в последнее время смотрю, что он то, это делает, прямо бегом, скороспешно. Видна работа. А за четыре года не было видно, хотя и бюджетников, и пенсионеров наказывал рублем. Правда, потом вернул деньги. Поэтому я даже не знаю, некого выбирать. Я считаю, что есть, который был, пускай остается.

- За Олега Олеговича Хоржана. Он коммунист, и мы за коммунистов. Как сказать, я уверена в нем. И у нас надежда вся на него. Наше общежитие – все за Олега Олеговича!

- К сожалению, среди тех, кто избирается в президенты, нет таких людей, которым я мог бы верить, открыто, с совестью поставить за них «галочку», потому что я не видел положительных действий со стороны этих лиц, которые избираются.

- Нет, Вы знаете, пожалуй, я ни за кого из них голос свой не отдам. Во-первых, я многих этих людей не знаю. Не знаю, каковы они в работе. Не знаю, что они могут пообещать и насколько они смогут это все выполнить.

- Никому, честно. Ни-ко-му! Все одни воры – вот так вот!

Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.