Unul din autorii publicați de contributors.ro scrie astăzi: „Președintele României se află în căutarea unui proiect de țară. (...) Este rușinos că trebuie să o spun: (...) va trebui (...) să facem ceva mai puțin: cel puțin o autostradă care să lege Târgu-Mureș de Chișinău trecând prin Iași”. Cezar Preda, din care am citat, constată că Ardealul e mai bine legat de Ungaria decât de București, iar estul României este complet rupt de rutele comerciale ale Europei.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei de la Bucureşti
Opțiunile de politică externă europeană ale României sunt corecte în acest moment. Redacția externe a platformei Hotnews distribuie o analiză în care laudă poziția exprimată de Klaus Iohannis: Bucureștiul rămâne alături de nucleu dur al Uniunii Europene (Germania-Franța) și nu se alătură viziunii grupului de la Vișegrad ( Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia). Aceste state au exprimat opoziție explicită în special față de politicile referitoare la imigrație, dar nu numai. Singura problemă delicată rămâne relația cu Polonia, care ar trebui să fie una privilegiată. România și Polonia, arată jurnaliștii de la Hotnews, reprezintă puncte cheie ale structurilor de securitate ale NATO.
O altă analiză, semnată de Iulian Chifu în Evenimentul zilei înregistrează „exasperarea” Statelor Unite în fața seriei de provocări ale Rusiei, legat de conflictul din Siria. Chifu vede posibile chiar „confruntări directe ruso-americane în bătălia aeriană și pe teren” din Siria. Moscova și-a întețit gesturile voit ofensive, care ar acoperi însă chiar starea de slăbiciune a Federației. Din păcate, victime sigure vor fi, pe termen scurt, înțelegerile de securitate la care consimțise Putin. Ucraina însă ar traversa acum un moment de acalmie, dintr-un motiv cu totul paradoxal: pe fondul crispării ruso-americane din Siria, măcar e sigur că nu va avea loc nicio pertractare la Washington care să decidă soarta acestei țări foste sovietice.
Se scrie mult despre asaltul declanșat împotriva Direcției Naționale Anticorupție din România. S-a găsit un unghi nou – mai precis, fostul președinte Traian Băsescu l-ar fi găsit – acuzația de plagiat reluată împotriva procurorului șef anticorupție Laura Codruța Kovesi. În urmă cu câțiva ani, comisia de analiză a lucrărilor de doctorat dăduse deja un verdict de neplagiat ca răspuns la o sesizare de același fel.
Mircea Marian scrie în România liberă că, dacă ar fi în altă țară, nu DNA ar fi soluția pentru reducerea corupției, ci „reducerea rolului statului, retragerea acestuia din economie și diminuarea birocrației”. Dar România e însă o țară atipică, așa că aici DNA a rămas singura instituție activă în lupta cu corupția. 99% din clasa politică și-ar dori să dispară, sau să se transforme în ceva gol de conținut. Dacă Laura Codruța Kovesi va trebui să demisioneze de pe urma poveștii cu plagiatul, Marian vede soarta instituției ca pecetluită. Andrei Cornea arată, la rândul lui, în revista 22 că actuala putere n-ar avea timp să desemneze un înlocuitor la fel de eficient la DNA. Privilegiul i-ar reveni probabil Partidului Social-Democrat, pe care toate sondajele îl dau potențial câștigător la alegerile parlamentarele din decembrie.
Andreea Pora alege același subiect în 22 și scrie că „filmul” a mai rulat o dată, în 2012. Atunci ofensiva nu a dus la îngenuncherea justiției. În schimb, a reușit să murdărească totul, „să genereze o atmosferă irespirabilă de permanent conflict și neîncredere, să dea majorității societății sentimentul zădărniciei”.