Plecarea lui Timofti

Președintele Nicolae Timofti, de Ziua Independenței

Ar fi bine să ştim cîţi bani ai contribuabililor a înghiţit această instituţie timp de 4 ani

Înainte să părăsească funcţia de preşedinte al ţării, domnul Timofti a sem­nat decre­tele pen­tru pro­mul­ga­rea mai mul­tor legi, prin­tre care și cea prin care milioanele furate din cele trei bănci (Banca de Eco­no­mii, Uni­bank și Banca Soci­ală) sînt puse pe „ume­rii” cetă­țe­ni­lor R. Mol­dova. Dacă stau să mă gîndesc mai bine, acesta va fi pesemne singurul lucru legat de domnia lui Timofti pe care oamenii şi-l vor aminti peste ani. Că altceva ce să-ţi mai aminteşti? Nimic notabil domnul Timofti nu a făcut, dacă trecem cu vederea călătoriile în străinătate, încasarea salariilor, mai mari decît ale învăţătorilor, şi odihna la Condriţa.

Deunăzi cîţiva miniştri au vorbit despre legea asta cu punerea milioanelor furate în cîrca cetăţenilor ca despre o mare performanţă şi bucurie, ca despre o necesitate care va mişca sori şi stele. Cică datorită acestei legi vor curge gîrlă spre noi granturile. Am aflat că nimic periculos nu e, că de fapt nici un cetăţean nu are nimic de întors, că impozitele vor rămîne aceleaşi, că deja nişte milioane au fost recuperate, că totul e OK. Era cît pe ce să lăcrimez. Cît de grijulii sînt guvernanţii, cît de clarvăzători. Ei pe toate le ştiu şi le rezolvă! Îi asculţi şi aproape că începi să crezi că ciordirea banilor din bănci a fost o mană cerească. Rămîn totuşi la părerea că datoria asta de stat pe care şi-o asumă guvernul e un fapt rău. Rămîn la părerea că banii aceştia, care vor fi întorşi băncilor, puteau fi folosiţi pentru nişte proiecte sociale. Rămîn la părerea că hoţii nu trebuie să huzurească, ci să întoarcă ei banii şi să fie pedepsiţi.

Să revenim însă la plecarea domnului Timofti. Am avut un preşedinte şters, care a făcut mai curînd figuraţie decît a fost un autentic pol al puterii. Ar fi bine să ştim cîţi bani ai contribuabililor a înghiţit această instituţie timp de 4 ani, cu consilierii ei, şi să vedem dacă aceste cheltuieli au generat o activitate pe măsură. Dar se pare că şi fără o mare analiză lucrurile sînt clare.

Alţii vor acum să urce în fotoliul de preşedinte în locul domnului Timofti. Alţii vor să cheltuiască banii contribuabililor. Pentru ei e vital să obţină funcţia de şef al statului. Dar oamenii ce vor avea de cîştigat de pe urma venirii unui nou şef care le va cheltui banii?