Puținele șanse de angajare în câmpul muncii și incluziunea anevoioasă în societate sunt doar câteva dintre provocările persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova. Astăzi, în cadrul unei mese rotunde la Chișinău, reprezentanți ai Parlamentului din Austria au împărtășit bunele practici în domeniu cu membrii mai multor asociații obștești locale, ce apără drepturile grupurilor vulnerabile.
Igor Meriacre
Igor Meriacre folosește scaunul cu rotile de 25 de ani, după un accident în anul 1991. Spune că de atunci practic fiecare ieșire pe străzile Chișinăului a devenit un test de rezistență fizică, și psihică.
„Accesibilitatea înseamnă nu doar deplasarea în scaun rulant în condiții accesibile, dar și acces la informația pentru persoanele cu dizabilități de vedere și de auz. Chiar dacă autoritățile deseori sunt receptive la demersurile societății civile, cu părere de rău, marea problemă este că lipsesc mecanisme clare și eficiente de respectare a legislației.”
Your browser doesn’t support HTML5
Pe marginea unei mese rotunde cu experți din Austria
Igor Meriacre se plânge de lipsa rampelor de acces la mai multe blocuri de locuit și la o serie de instituții publice.
Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități este unul dintre cele mai importante documente care apără acest grup vulnerabil la nivel mondial. În baza ei persoanele cu handicap își pot exercita drepturile în mod egal cu toți ceilalți cetățeni. Republica Moldova a ratificat Convenția sus-menționată în 2010, dar mai este cale lungă până la atingerea obiectivelor propuse, spune Galina Climov, secretarul Alianței Organizațiilor pentru Persoanele cu Dizabilități.
„Este foarte necesar să ne implicăm la monitorizarea acestor legi, la evaluarea, câte din ele s-au implementat, la ce etapă suntem, ce trebuie să facem ca să resuscităm unele aspecte care nu s-au implementat. Ne propunem ca să fim implicați atât în procesul de monitorizare, cât și elaborare, consultare cu noi, participare la fiecare etapă în elaborarea politicilor sociale.”
Galina Climov insită pe dezvoltarea unor servicii de intervenție timpurie, implementarea mai multor politici de educație incluzivă și angajarea activă în câmpul muncii a persoanelor cu handicap.
În medie, la zece mii de locuitori revin peste 520 de persoane cu dizabilități, conform celor mai recente statistici oficiale. Cifrele arată că în Europa una din patru persoane are un membru de familie cu dizabilitate.
Iată recomandările parlamentarei Petra Bayr, din Austria, pentru a le îmbunătăți situația:
„E important să continuați să sensibilizați cetățenii și autoritățile față de situația persoanelor cu dizabilități. A fost o campanie în Austria acum vreo zece ani când mai mulți politicieni au fost invitați să se plimbe prin Viena în scaune cu rotile. Asta le-a deschis ochii la provocările cărora trebuie să le facă față oamenii cu dizabilități. În calitate de parlamentar, aș recomanda o colaborare mai activă dintre societatea civilă și deputați. Cred că e munca noastră de parlamentari să tragem la răspundere branșa executivului când e vorba de punerea în practică a legilor referitoare la persoanele cu dizabilități. La acest capitol mai este mult de lucru.”
În Republica Moldova este nevoie de o schimbare a atitudinii față de persoanele cu dizabilități atât în rândurile autorităților, cât și printre cetățeni, se scrie într-un raport prezentat la începutul anului Organizației Națiunilor Unite. „E necesară o serie de reforme prin care s-ar valorifica potențialului persoanelor cu dizabilități de a contribui la societate”, scriu experții.