Doi europarlamentari români vor face parte din delegația Parlamentului European de observare a alegerilor din 30 octombrie: Sigfried Mureșan (PPE) și Andi Lucian Cristea (S&D). Însă potrivit informațiilor Europei Libere, din rațiuni de echidistanță, nici unul dintre cei doi politicieni nu va deține șefia delegației. „Cel mai important este ca procesul electoral să fie fără cusur și să nu planeze nici un semn de îndoială asupra corectitudinii alegerilor”, spune Andi Lucian Cristea, într-un interviu acordat la Strasbourg corespondentei Europei Libere, Iolanda Bădiliță. „Eu imi exprim speranța că oamenii vor da dovadă de viziune”, mărturisește politicianul social-democrat, președinte al Delegației la Comitetul de Asociere UE - R. Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Andi Cristea
Europa Liberă: Domnule Cristea, câteva săptămâni până la alegeri, programate, după cum știm cu toții, la 30 octombrie. Înainte de a vorbi despre asta v-aș întreba însă ce părere aveți despre pachetul de 7 legi asumat de guvern și deja promulgat de președintele Timofti, pachet care conține și acea lege ce transformă în datorie de stat miliardul dispărut din bănci. Sunteți de acord cu explicația guvernului de la Chişinău, potrivit căruia este vorba despre o presiune venită de la creditorii internaționali?
Andi Cristea: „Mai întâi de toate aș dori să salut faptul că președintele Timofti, care își încheie mandatul în scurt timp, a fost un adevărat om de stat, președintele sub mandatul căruia Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și a obținut și liberalizarea regimului de vize. Guvernul R. Moldova este sub presiune, pentru că în luna octombrie, săptămâna viitoare, ar urma să aibă loc la Washington şedinţa FMI care ar urma să aprobe acordul financiar cu Chișinăul. Au fost acele precondiții care trebuiau îndeplinite până aproape de data de 10 octombrie și inclusiv legea pe care ați menționat-o face parte din acel set de precondiții. Lucrurile trebuie explicate și clarificate pentru ca oamenii să înțeleagă de ce a fost nevoie pentru ca acei bani care „au fost dispăruți”, dacă înțelegeți ce vreau să spun, să fie întorși către popor. Cel mai bine este ca autoritățile să explice la acest lucru. La nivel macro eu înțeleg care este demersul și îl consider legitim. Dar oamenii trebuie să înțeleagă iar politicienii din majoritatea parlamentară și guvernul trebuie să explice pe înțelesul lor toate aceste lucruri. În momentul în care nu ai prosperitate în țară, îți dorești să vezi la televizor sfârșitul lumii și nu le dorești binele celor care sunt la putere sau clasei politice, în general. Alegerile prezidențiale care bat la ușă, din punctul meu de vedere, nu vor duce societatea către coeziune, către unitatea societății, ci, mai degrabă, vor reprezenta un paratrăsnet pentru exprimarea nemulțumirii legitime a societății, și cred că se va merge mai ales pe un vot de blam, un vot negativ.”
Europa Liberă: Mulți au adus în atenție exemplul Islandei și felul în care s-a ales rezolvarea crizei bancare de acolo (în loc sa semneze un acord cu FMI, refuzat, prin referendum, de populație, guvernul a lansat procese civile şi penale împotriva celor responsabili de criza financiară). Ar funcționa o astfel de rețetă în Moldova?
Andi Cristea
Andi Cristea: „Mi-aș dori să putem compara R. Moldova cu Islanda, dar Moldova are toate caracteristicile țărilor din fostul spaţiu sovietic. Vorbim de două lucruri total diferite.”
Europa Liberă: Domnule Cristea, să privim un pic cum arată peisajul pre-electoral din R. Moldova. Un sondaj publicat la Chișinău pe 3 octombrie îl creditează pe dl Igor Dodon cu peste 30% din voturi, pe dl Andrei Năstase cu peste 12%, pe dl Marian Lupu cu puțin sub 12% iar pe doamna Maia Sandu cu puțin peste 11%. Cum comentați? Ce relevanță au aceste date?
Andi Cristea: „Aș face o paralelă, care nu cred că este deplasată, cu dezbaterea dintre Hillary Clinton și Donald Trump. Toată lumea discută cine a câștigat dezbaterea televizată. Aș face acum paralela cu sondajele. Nu contează cine iese mai sus in sondaje, ci ce se va întâmpla în ziua votului. Cel mai probabil vor fi organizate două tururi de scrutin. Sondajele, în general, trebuie privite sub rezerva fotografiei de moment, pentru că între timp lucrurile se pot schimba. În bine pentru anumiți candidați, în mai puțin bine pentru alții. Ce este important și ce doresc eu să subliniez este că procesul electoral trebuie să fie fără cusur, fără dubii, nu trebuie să planeze nici un semn de îndoială asupra corectitudinii alegerilor, iar eu îmi exprim speranța că oamenii vor da dovadă de viziune. Nu este nici un secret: în Parlamentul European dl Dodon este văzut ca un politician-vector al Federației Ruse. Chiar dacă în campania electorală tonul domniei sale a fost mai domol, eu nu am nici un fel de dubiu că în situația în care va ajunge președinte al R. Moldova, ar urma agenda Federației Ruse pentru acest stat. Federalizarea a fost respinsă de dl Voronin în urmă cu mulți ani, nu știu dacă Dl Dodon ar accepta sau ar respinge federalizarea propusă de Federația Rusă.”
Europa Liberă: Încă o dată alegerile din R. Moldova arată că miza aici este una geopolitică.
Andi Cristea: „Sunt multe straturi care se suprapun aici. Cred că ceea ce contează este ca angajamentele asumate la Summitul de la Vilnius să fie îndeplinite pe mai departe și R.Moldova să meargă către Europa. Așa cum a verbalizat-o deja, dl Dodon dorește încetarea Acordului de asociere cu R. Moldova, pentru că domnia sa este un vector al Federației Ruse și urmărește interesele Federației Ruse.”
Europa Liberă: Bun, și presupunând că dl Dodon, ca președinte, ar cere incetarea aplicării Acordului de Asociere, cum ar reacționa UE?
Andi Cristea: „În primul rând ar fi un semnal prost, pentru că așteptările legitime ale UE ar fi înșelate, dacă cetățenii moldoveni ar face o astfel de alegere (n.a- alegerea în functia de președinte a lui Igor Dodon). Dar dacă s-ar întampla, ar trebui să vedem motivele care au dus aici. Politicienii pro-europeni ar fi putut sa facă multe lucruri bune (la reforme mă refer, mai ales) dar le-au facut parțial sau doar pe ultima sută de metri.”
Europa Liberă: Dacă am merge mai departe cu imaginarea unui astfel de scenariu, in care dl Dodon iese preşedinte si denunţă, sprijinit de guvern si parlament, Acordul de Asociere, cetatenii moldoveni ar putea risca sa nu mai poata calatori in UE fara vize. Ce politician moldovean ar risca asa ceva?
Andi Cristea: „Simt nevoia să separ un pic lucrurile, căci există și un plan tehnic specific Acordului de Asociere și un plan politic. Președintele R.Moldova nu are atâtea prerogative cum au parlamentul și guvernul.”
Europa Liberă: Sigur, are putere de influență.
Andi Cristea: „Cu siguranță, are putere de influență și puterea de simbol. Eu, personal, nu văd cum un președinte ar putea denunța Acordul de Asociere care a fost semnat și asumat. Sigur, ar putea impinge lucrurile către alegeri anticipate, în speranța că o nouă majoritate ar putea să aibă aceeași viziune cu el cu privire la acest aspect. Însă la momentul actual în R.Moldova există o majoritate parlamentară solidă, stabilă, care mișcă lucrurile în direcția bună, către Europa. O precizare importantă: în momentul în care eu vorbesc despre stabilitate ştiu că în R.Moldova ar putea crea nemulţumire, pentru că actuala majoritate nu este iubită de majoritatea societății. Însă aș vrea să reamintesc faptul că lipsa stabilității creează criză și haos.”