Your browser doesn’t support HTML5
Despre dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități mentale din R.Moldova
De Ziua Mondială a Sănătății Mentale, avocatul poporului, Mihail Cotorobai le-a recomandat autorităților să modifice Codul Electoral astfel încât persoanele cu dizabilități mentale să nu fie excluse apriori de la vot. În cadrul unei conferințe de presă, ombudsmanul a spus că au trecut șase ani de când autoritățile de la Chișinău au ratificat Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, însă prevederile legislative care ar recunoaște capacitatea juridică a persoanelor cu dizabilități mentale în viața publică și politică lipsesc.
Fără identitate și fără drepturi – asta este situația reală a persoanelor cu dizabilități mentale declarate incapabile, susține avocatul poporului, Mihail Cotorobai. În locul lor decizii iau de cele mai multe ori membrii familiei care, prin decizia instanței de judecată devin tutori. Apărătorii drepturilor omului atrag atenția că persoanele care au fost lipsite de capacitatea de exercițiu nu se pot opune deciziilor, de fapt, păguboase, pentru ei. Or, sunt frecvente cazurile în care tutorii decid să vândă bunurile care le aparțin celor tutelați sau îi trimit la instituții pentru persoane cu dizabilități mentale:
„Fără a vorbi cu persoana, fără consimțământul lor, se iau decizii care aduc uneori consecințe destul de grave. Nu un caz este când tutorele hotărăște de a-i vinde casa, de a-i vinde imobilul, de a-l lipsi de proprietatea pe care o are această persoană. Nici nu mai vreau să spun despre faptul că se cere sau e necesar acordul lui, nici nu-l întreabă.”
În luna august a acestui an parlamentul de la Chișinău a adoptat un pachet de legi ce vizează incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, însă deputații au exclus prevederile de modificare a Codului Electoral, care le-ar fi oferit persoanelor cu dizabilități mentale dreptul la vot.
Your browser doesn’t support HTML5
Грани ментального мира (VIDEO)
Pe lângă dreptul la vot, susține ombudsmanul, persoanele declarate incapabile nu-şi pot exercita dreptul de acces liber la justiție. În consecință acestea nu pot să-și aleagă singure tutorele și nici să atace în judecată deciziile care îi vizează, să demonstreze contrariul.
Parascovia Munteanu, director de programe la Keystone Moldova, asociație care apără drepturile persoanelor cu nevoi speciale, este de părere că procesul prin care personale sunt lipsite de capacitatea juridică este inechitabil în raport cu persoana, pentru că, spune ea, se dă prioritatea unei concluzii medicale și nu drepturilor persoanei.
Iar dacă ajung în instituții rezidențiale, notează Parascovia Munteanu, aceste persoane nu mai au nici o șansă de reabilitare socială:
„Venind în instituții, tutorele pentru aceste persoane este directorul instituției, și atunci instituția nu beneficiază și nu are practic resurse pentru asistență juridică calificată. Aceste persoane rămân practic fără a avea identitate și drepturi.”
Datele cu care operează instituția avocatului poporului arată că în instituții de tip închis, sunt aproape trei mii de persoane cu dizabilități mentale. Avocatul poporului, Mihail Cotorobai constată că sunt mai multe solicitările prin care acestea să fie lipsite de drepturile juridice, decât tentativele rudelor de a-i reîntoarce în familie:
„Circa 30 la sută din persoanele internate în instituțiile psiho-neurologice au capacitate de exercițiu și ar putea fi integrate în localitățile de unde provin. Însăși medicii spun că aceste persoane pot să fie incluse în viața socială. Dar în același timp, anual la instanțele de judecată sunt înregistrate circa 300 de dosare în care se invocă lipsirea de capacitate de exercițiu.”
Reprezentanții mai multor organizații obștești consideră că persoanele cu dizabilități mentale au nevoie de tutelă, dar de una care ar face imposibilă cazurile de lipsire de drepturi bazate pe interesul financiar al tutorelui. Concomitent, spun experții ar trebui să fie instituit un serviciu de suport juridic, pentru că, spune Parascovia Munteanu, este cert faptul că aceste persoane sunt vulnerabile. Iar cazurile pe care le au în gestiune asociațiile obștești arată că de acest lucru profită de multe ori rudele, angajații instituțiile psiho neurologice și chiar și politicienii, în timpul scrutinelor electorale.