Ce ar trebui să-l preocupe pe un președinte?

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Ce ar trebui să-l preocupe pe un președinte? Ce priorități să aibă în agenda sa? Opinii ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Vizita la Chișinău și Tiraspol a reprezentantului președinției germane a OSCE și al Rusiei pentru reglementarea transnistreană, și cum se văd de la Kiev ultimele eforturi diplomatice pentru avansarea negocierilor.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Ce ar trebui să-l preocupe pe un președinte?

Vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan și negociatorul-șef transnistrean Vitali Ignatiev nu au reușit să se pună de acord asupra unei date pentru reluarea negocierilor în format 5+2 pentru rezolvarea diferendului transnistrean. După întâlnirea celor doi de joi, de la sediul Misiunii OSCE din Chișinău, Bălan a declarat că „nu se pot ține negocieri doar de dragul negocierilor”, iar Ignatiev a spus că negocierile trebuie să fie precedate de progrese mai mari în rezolvarea unor probleme concrete. Declarațiile vin după ce președinția germană a OSCE a făcut un nou efort de a readuce părțile la masa dialogului, trimițându-l la Chișinău și Tiraspol pe ambasadorul Cord Meier-Klodt. Negocierile în format 5+2 au fost reluate în vară, în Germania, după o pauză de doi ani.

Reprezentatul președinției germane a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Cord Meier-Klodt, spune că găsirea unei soluții în conflictul de pe Nistru „se află prea jos în ierarhia de priorități a societății moldovene”. Vorbind marți la o conferință de presă la Chișinău, diplomatul german a spus că interesul scăzut este și „unul din principalele neajunsuri” ale procesului de reglementare. Meier-Klodt, care se apropie de sfârșitul mandatului, a mai spus că, în aceste condiții, politica „pașilor mici” propusă de Berlin pentru soluționarea unor chestiuni practice este o abordare optimă. Printre așa numiții „pași mici” conveniți în iunie la Berlin se numără recunoașterea diplomelor de studii și a plăcuțelor auto transnistrene, precum și restabilirea legăturii telefonice peste Nistru. Dar mai multe organizații ale societății civile moldovene s-au pronunțat împotrivă, sugerând că acești pași ar echivala cu o recunoaștere treptată a statalității Transnistriei.

Vizita emisarului președinției germane a OSCE a coincis cu cea vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care s-a aflat la Chișinău pentru convorbiri asupra unei „foi de parcurs” pentru refacerea relațiilor comerciale. Rogozin, care mai este și reprezentantul președintelui rus pentru Transnistria, s-a aflat și la Tiraspol, unde a spus, între altele, că va propune ca la viitoarea ședință a comisiei interguvernamentale moldo-ruse, din noiembrie, să ia parte și reprezentanții Tiraspolului.

La Rezina a fost renovată o secție de tratare a bolilor contagioase, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul programului de promovare a încrederii pe ambele maluri ale Nistrului. Noua secție va putea primi circa 500 de pacienți din dreapta și stânga Nistrului. Renovarea din temelie a secției a fost efectuată prin intermediul Programului finanțat de Spitalul raional din Rezina care are o însemnătate pe plan regional, notează IPN, pentru că deservește pacienții de pe ambele maluri ale Nistrului.O treime din angajații spitalului sunt rezidenți ai orașului Râbnița. Secția de tratare a bolilor contagioase este a 15-a instituție medicală modernizată prin intermediul programului european de consolidare a încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru, precizează IPN.

Fostul colonel rus de poliție Radislav Sabirov, participant la luptele din conflictul transnistrean a fost expulzat de autoritățile moldovene, primind interdicție de intrare în țară pe 15 ani, relatează agenția rusă Interfax. Poliția de frontieră a spus că Sabirov a fost pedepsit astfel pentru „numeroasele sale remarci în favoarea separatismului”. Sabirov a fost reținut la Aeroportul Chișinău miercuri, fiind „deportat” la Moscova. Decizia poliției moldovene a fost criticată de regimul transnistrean, care a spus că această practică frecventă „contravine spiritului cooperării civilizate între state”. Sabirov sosise în regiunea transnistreană la 7 octombrie la invitația liderului de la Tiraspol Evgheni Șevciuk, ca să participe la Zilele orașului Bender, fiind și decorat pentru participarea la confruntările din urmă cu un sfert se secol.

***

Europa Liberă: În stânga Nistrului continuă competiția electorală pentru alegerile din 11 decembrie, când va fi ales un nou lider al administrației transnistrene. Vineri, actualul șef al administrației, Evgheni Șevciuk, s-a adresat cu un nou mesaj către locuitorii regiunii. Referindu-se la vizita vicepremierului de la Moscova Dmitri Rogozin, Șevciuk i-a mulțumit Rusiei pentru sprijinul acordat Transnistriei în perioade dificile. Totodată, el le-a mulțumit alegătorilor, cu anticipație, că nu se lasă pradă manipulării mediatice și minciunii care abundă în actuala campanie electorală. Șevciuk însă n-a ezitat să-și critice oponenții din majoritatea parlamentară afiliată companiei Sheriff pentru ceea ce numește campania de discreditare la adresa sa, dar și pentru că aceștia s-ar opune inițiativelor sale de suplinire a bugetului, menite să acopere în primul rând cheltuielile sociale ale regiunii. Cu ce ar trebui să se ocupe în primul rând noul ales în fruntea administrației transnistrene, în urma scrutinului din 11 decembrie? O întrebare pe care am adresat-o mai multor locuitori, la întâmplare, pe străzi din Tiraspol.

- В первую очередь, надо, чтобы президент обратил внимание на таких простых людей, как мы – на малообеспеченных, многодетных, чтоб у нас хватало средств на лекарства, на еду денег хватало. Сейчас нам не хватает нашей пенсии [по инвалидности], чтобы льготы были. В России есть льготы, а у нас отнимают льготы.

- Главное – чтоб был порядок, который заключается в том, чтобы каждый занимался своим делом, и все работали. Тогда что-то получится, иначе - ничего не получится. Сейчас мешает наведению порядка то, что у людей нет идеи: мы должны знать, к чему идем.

- Конечно, в первую очередь, заниматься экономикой.

- Мы, школьники, просим у президента, в первую очередь, чтобы было легче учиться в школе, чтобы было современное оборудование. В некоторых классах парты старенькие – надо их заменить, и компьютеры есть старые, которые плохо работают.

- Не воровать деньги из казны!

- Вот не знаю, не знаю. Что достанется новому президенту. Чем обычно должен заниматься менеджер, который пришел на работу? Увеличивать благосостояние населения. А вот это зависит уже от того, насколько он грамотный экономист, и, я так думаю, должен быть хорошо знаком с бухгалтерией.

- Вы знаете, испытываю большой скепсис по поводу дальнейшего пути. Я интересуюсь политикой, в мире такое творится, а у нас тут – полная анархия. Поэтому я даже не знаю, кто у нас будет президентом. Хотя Шевчука (ныне действующего президента) мне немного жаль, потому что он хоть что-то видимое сделал. Экономика у нас совсем садится на ноль, и учитывая обстановку в мире, я даже не знаю, чем в первую очередь надо будет заниматься новому президенту.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Pe malul drept al Nistrului, pe 30 octombrie, cetățenii vor putea să-și aleagă prin vot direct președintele, după o pauză de 15 ani. Ce fel de șef al statului își doresc cetățenii moldoveni, care ar trebui să fie prioritățile acestuia și ce soluții ar putea exista pentru conflictul transnistrean? Întrebări la care a căutat răspuns colega mea, Valentina Ursu, care a făcut un popas în orașul de pe malul Nistrului, Soroca.

– „Noi trebuie omenia să o alegem. Să fie cetăţean al Republicii Moldova, să ridice economia, să deschidă întreprinderi pentru oameni, să-i întoarcă pe acei oameni deştepţi care îngrijesc bătrânii din ţările din Europa, oamenii cu studii superioare. Să-i întoarcă la locul de muncă, e învăţător – să fie în şcoală, e medic – să fie în spital.”

Europa Liberă: Pentru dumneavoastră contează dacă candidatul vine sprijinit de un partid sau dacă vine independent?

– „Nu contează defel. Om să fie, care va ridica republica la un nivel mai înalt, să simtă poporul că este gospodar în ţara aceasta, un om deştept care retrăieşte pentru popor şi pentru pensionarii aceştia, şi pentru tineretul acesta, pentru copilaşii care cresc.”

– „Să fie un om cu dragoste de oameni, om cu suflet, organizat, dacă a spus un cuvânt, să-l facă.”

– „Să se ţină de cuvânt. Să nu se aşeze în avioane şi să se distreze. Sunt desfăţaţi şi veseli, dar sărmanii unii nu au de pâine. Aceasta e viaţă?”

Europa Liberă: Dacă veţi discuta cu următorul preşedinte care va fi a doua zi după 30 octombrie, ce i-aţi spune să facă, în primul rând? Ce sfat i-aţi da?

– „Să fie om cinstit, modest, să nu umble cu suita aceea de păzire în jurul lui, să fie deschis faţă de toţi, să nu ascundă nimic.”

– „Acel om care e liniştit, nu spune de altul rău, acela e om curat.”

Europa Liberă: Aici, la Soroca, discutăm în preajma bătrânului râu Nistru cât de importantă ar trebui să fie soluţionarea problemei transnistrene pentru următorul şef de stat. Reîntregirea celor două maluri ale Nistrului trebuie să fie o prioritate pentru următorul preşedinte?

– „Da. Problema trebuie soluţionată şi numai la bine, şi numai pentru ambele maluri, fără politică. Aceasta e o problemă pe care ne-au băgat-o cândva în coastă cu politicul, dar la ziua de azi a ajuns la o problemă şi economică, şi chiar de neam.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce credeţi despre reîntregirea celor două maluri ale Nistrului?

La Soroca

– „Eu vreau să vă spun că mi-a plăcut cum era înainte, unul pe altul se stimau. Nu trebuia să fie închise hotarele. Pur şi simplu, trebuie să se înţeleagă unul pe altul, eu cred.”

Europa Liberă: Cine unul pe altul?

– „Între conducători numai, că poporul se înţelege unul cu altul.”

Europa Liberă: Care conducători?

– „De la Pridnestrovia şi de la noi.”

– „Aceasta de atâta s-a făcut, că Smirnov a vrut să fie preşedinte şi Snegur a vrut să fie preşedinte.”

– „Da.”

Europa Liberă: Aceasta a fost 25 de ani în urmă. Acum cum se împacă cele două maluri? Cum pot fi ele împăcate?

– „Oamenii se împacă bine, conducătorii se împacă rău. Să facă referendum ce o să vrea poporul – unire sau dezbinare. Referendum şi acolo, şi aici în acelaşi timp să fie.”

– „Pridnestrovia să fie aşa cum e Găgăuzia, să fie în componenţa Moldovei.”

Europa Liberă: Cine a dezbinat cel mai mult populaţia?

– „Politicienii care sunt la conducere chiar şi acum.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru viitorul preşedinte?

– „Să fie foarte consecvent în activitatea sa, iar pe masă să fie atât Biblia, cât şi Constituţia, şi legile ţării.”

Europa Liberă: Ştiţi când vor avea loc alegerile prezidenţiale?

– „Era vorba pe 30 octombrie.”

Europa Liberă: Şi sunteţi pregătită să mergeţi să vă daţi votul pentru un candidat pe care îl susţineţi?

Nistru la Soroca

– „Pe nimeni absolut nu trebuie. Lumea într-o mizerie trăieşte. Trăim foarte greu, medicamentele sunt scumpe, mâncarea e scumpă, dar noi ce pensie primim?”

Europa Liberă: Cine face schimbarea? Cine soluţionează problemele grave ale societăţii?

– „Nimeni nu va face. S-au grămădit atâtea partide şi niciunul treabă nu face.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să fie un preşedinte de ţară? Ce ar trebui el să facă ca să-l susţină cetăţenii?

– „Să fie pentru ţară, să nu rămână copiii fără părinţi, să rămână cu bunicii.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă persoana care să ajungă la Preşedinţie ca să vă insufle încredere?

– „O persoană care trebuie să fie cu suflet mare, care să înţeleagă greutatea celor din jur. Să nu fie o persoană egoistă care să se gândească numai la dânsul şi la familia sa. De exemplu, pe mine mă doare durerea cuiva şi îmi pare că mai sunt ca mine.”

– „Nu văd că va fi mai bine. Pe cetăţeni îi duc cu zăhărelul, cu torbele înainte de alegeri. Aşa va fi şi aşa votează, că nu au demnitate.”

Europa Liberă: Admiteţi că votul încă mai poate fi cumpărat?

– „Toată vremea a fost cumpărat şi acum tot va fi cumpărat. De acum s-a început. Care nu are finanţe nu poate să biruie în alegerile acestea.”

Europa Liberă: Banul va decide cine să fie şeful statului?

– „Da. Banul şi Putin vor hotărî multe întrebări aici.”

Europa Liberă: Dar sunt importante aceste alegeri, care e miza lor?

– „Nu se va schimba nimic cu venirea altui preşedinte. Tot va fi o marionetă de partea partidelor. Mai bine nu ar trebui preşedinte să fie. Dacă e ţară parlamentară, să fie ţară parlamentară, dacă aşa se numeşte ţara aceasta. Nu are el pârghii să rezolve probleme. Dacă ar fi numai două partide, dar aşa, când sunt o sumedenie de partide, toţi îl vor hărţui ca şi pe Timofti.”

Europa Liberă: Dar veţi merge să votaţi?

– „Voi merge, bineînţeles. Altfel se vor duce duşmanii şi vor birui tot duşmanii.”

***

Europa Liberă: Opinii culese de Valentina Ursu, la Soroca.

***

Europa Liberă: Cum ați putut auzi la știri, la Chișinău și Tiraspol s-a aflat în vizită reprezentantul special al președinției germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, care și-a exprimat dezamăgirea față de lipsa de progres în chestiunile convenite în așa numitul protocol de la Berlin, semnat vara trecută, după doi ani de pauză la negocierile în formatul 5+2. Chișinăul și Tiraspolul nu au reușit, de atunci, să găsească un numitor decât în subiectele ecologice, nu și în privința recunoașterii de către Chișinău a actelor de studii sau a plăcuțelor de înmatriculare auto transnistrene. Detalii are Diana Răileanu:

Protocolul semnat în iunie la Berlin, după o pauză de aproape doi ani în negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean, fusese contestat de unii analişti de la Chişinău. Şi asta pentru că, în opinia lor, punerea în aplicare a documentului ar conduce la „recunoaşte tacită a statalităţii transnistrene”. Protocolul prevede, între altele, căutarea de soluţii pentru restabilirea legăturii telefonice, recunoaşterea diplomelor de studiu transnistrene şi a plăcuţelor de înmatriculare auto din stânga Nistrului.

Vitali Ignatiev (stânga) și Gheorghe Bălan

Luni seara, în cadrul unei conferințe de presă susținută împreună cu reprezentantul special al președinției germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, negociatorul de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a vorbit despre lipsa unui progres în tratativele cu Chișinăul. „Întâlnirile la toate nivelurile au pierdut din consistență şi, pe deasupra, au apărut o serie de probleme suplimentare. A revenit în actualitate problema căilor ferate şi nu s-au găsit soluții pentru chestiunile incluse în Protocolul de la Berlin”, a declarat Vitali Ignatiev.

Nemulţumirea negociatorului de la Tiraspol este exagerată, a lăsat să se înţeleagă vicepremierul Gheorghe Bălan. Şi asta pentru că prevederile ce se conţin în Protocolul de la Berlin, observă şeful Biroului pentru reintegrare, nu au o dată limită de rezolvare:

„Cu termen clar de executare era referinţa la subiectele pe ecologie şi ele au fost îndeplinite sută la sută de către Chişinău şi Tiraspol. În celelalte subiecte părţile şi-au asumat angajamentul să continue lucrul şi să identifice soluţii viabile. Respectiv, acest lucru continuă. El nu a fost stopat. Faţă de anul precedent putem spune că avem de două, trei ori mai multe întâlniri ale acestor grupuri de lucru. Când Dl Ignatiev spune că sunt anumite regrese: în cazul protocolului de la Berlin, el a fost semnat în vară. Din vară până în momentul de faţă a trecut destul de mult timp şi e normal că există careva schimbări a situaţiei şi unele momente ce nu ţin de Chişinău şi Tiraspol, chiar schimbări regionale. Pe această linie pot să spun că acţiuni negative din partea Chişinăului nu au fost întreprinse.”

În negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol, OSCE are rolul de mediator. Germania, care deţine acum preşedinţia prin rotaţie a organizaţiei, a reuşit să readucă la masa de negocieri reprezentanţii formatului „5+2” după o pauză de aproape doi ani. Cord Meier-Klodt, recunoaşte că a sperat la rezultate mai palpabile în reglementarea conflictului transnistrean:

Cord Meier-Klodt

„Desigur, ţinând cont de trecutul procesului de reglementare transnistreană, un an de zile este prea puţin. Da, în privinţa unor subiecte convenite anterior la Berlin, am sperat la rezultate imediate. Am ajuns la un numitor comun în privinţa ecologiei, am fost aproape de apostilarea diplomelor, dar, cum s-ar spune, într-un dans de tango e nevoie de doi, iar dacă unul nu este de acord, mai greu ajungi la un compromis. Unul poate fi nesatisfăcut, altul mai răbdător, contează însă abordarea. Vreau doar să scot în faţă lucrul care contează pentru mine: noi întreprindem paşi necesari pentru a facilita dialogul, ne focusăm pe proiecte concrete spre binele cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.”

Vizita în Republica Moldova a reprezentantului special al președinției germane a OSCE a coincis cu vizita la Chişinău a vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, responsabil de soluţionarea conflictului transnistrean în cadrul guvernului de la Moscova. Ambasadorul Cord Meier-Klodt a spus că nu are planificată o întrevedere cu Dmitri Rogozin în cadrul acestei vizite.

***

Europa Liberă: Vicepremierul Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin, s-a întâlnit marți la Chișinău cu ministrul moldovean al economiei Octavian Calmîc, pentru discuţii pe marginea „foii de parcurs” de refacere a relaţiilor comerciale moldo-ruse. Până acum, părţile au venit cu propuneri unilaterale, care urmează a fi discutate şi aprobate în noiembrie în cadrul şedinţei comisiei interguvernamentale de comerţ şi cooperare economică, o structură care nu s-a mai reunit de doi ani, de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Revine la microfon, Diana Răileanu:

„Foaia de parcurs” ce ar trebui să conducă la relansarea relaţiilor comerciale între părţi, există deocamdată în variante de lucru, elaborate la Moscova şi Chişinău.

Câte divergenţe mai trebuie ocolite nu se ştie, pentru că aceste schiţe nu au fost făcute publice. În presă s-au strecurat doar nişte crâmpeie. În iulie, ziarul rusesc „Kommersant” a publicat o sinteză a măsurilor incluse în foaia de parcurs în varianta Rusiei, măsuri care au fost calificate de o parte din experţi drept geopolitice. Şi asta pentru că nu ar oferi perspective clare de revenire a produselor moldoveneşti pe piaţa rusă, în schimb, Chişinăului i se cere să-şi aprofundeze relaţiile în cadrul CSI.

Dmitri Rogozin în Sovietul suprem de la Tiraspol, 6 iulie 2016

Propunerea Rusiei a fost criticată de mai mulţi analişti politici de la Chişinău care au opinat că, prin asemenea condiţii, Moscova ar încerca să menţină Republica Moldova în zona sa de influenţă. Jurnalistul specializat pe teme economice Ion Preaşcă face parte din tabăra experţilor care cred că autorităţile moldovene ar trebui să analizeze de şapte ori înainte să accepte propunerile Moscovei, chiar dacă piaţa rusă este în continuare una importantă pentru Republica Moldova:

„Este adevărat: orice negociere, orice îmbunătăţire a situaţiei ar fi benefică pentru economia Moldovei, dar nu cu orice preţ. Avem de aproape trei ani tot felul de embargouri, restricţii impuse de Rusia şi le-am arătat că, totuşi, noi am rezistat, că economia Republicii Moldova nu s-a prăbuşit. Deci, ar trebui să fim foarte atenţi ce şi cum negociem. Într-adevăr, noi avem în continuare nevoie de piaţa rusească, avem mulţi moldoveni care muncesc acolo, avem relaţii care nu ar trebui să fie rupte, dar nu cu orice preţ.”

Europa Liberă: Ce subiecte credeţi că sunt în topul discuţiei între Chişinău şi Moscova?

Ion Preaşcă: „În primul rând, rămâne relaţia Moldovei cu Gazpromul, mă refer la compania Moldova-Gaz. Situaţia întreprinderii este dezastruoasă, cu pierderi de miliarde, deci, trebuie să i se găsească o soluţie. E adevărat că problema e de peste zece ani şi până acum nu s-a ajuns la un numitor comun pentru a restructura acest gigant. Desigur, în plan energetic mai este relaţia cu centrala de la Cuciurgan, adică achiziţiile de energie electrică. A doua problemă reprezintă, probabil, barierele netarifare impuse de Federaţia Rusă sub tot felul de pretexte. La fel şi accesul mărfurilor moldoveneşti pe piaţa rusească. Ar fi bine să nu mai fie tot felul de bariere, liste cu firme selectate pe criterii politice. Trebuie să fie relaţii economice normale, civilizate.”

Ion Preaşcă

În ce priveşte foaia de parcurs întocmită la Chişinău, ministrul economiei Octavian Calmâc a precizat într-un interviu acordat recent postului de radio Europa Liberă, că ea conţine între altele propunerea de eliminare a barierelor puse importurilor moldoveneşti, precum şi a listelor de exportatori „privilegiaţi”. O aluzie la situaţia când exportatorii moldoveni sunt admişi pe piaţa rusă pe criterii neclare, deseori politice.

Propunerile Chişinăului şi Moscovei se aşteaptă să fie discutate şi aprobate în noiembrie, când e planificată o şedinţă a Comisiei interguvernamentală de cooperare economică, comisie care nu s-a întrunit de doi ani.

***

Europa Liberă: Evoluţiile din Ucraina continuă să fie îngrijorătoare. Pe plan diplomatic sunt făcute eforturi atât din partea Rusiei, cât și din partea diplomaţiilor occidentale pentru ca Kievul să accepte acordarea unui statut „special” regiunilor din estul tării, controlate de separatiştii pro-ruși, și să accepte alegerile locale ca fiind valabile. Sunt situaţii cunoscute pentru cei care au urmărit și evoluţiile din regiunea transnistreana a Moldovei, când a existat acel plan Kozak de federalizare a tării. Participând la Chişinău la o conferinţă internaţională, directorul Consiliului de Politică Externă de la Kiev, Serghii Gherasimciuk, a stat de vorba cu Liliana Barbăroșie despre argumentele Kievului față de aceste „presiuni” diplomatice externe, dar și despre cum sunt văzute la Kiev ultimele evoluții în reglementarea transnistreană.

Serghii Gherasimciuk: „Motivația Germaniei e destul de clară. Germania este statul deţinător al preşedinţiei în exerciţiu a OSCE în 2016. Ea şi-ar dori ca rezultatele acestei președinții să fie vizibile, să fie palpabile, să le poată arăta colegilor. Din păcate, nu vedem vreun anumit progres în legătură cu soluționarea conflictului din Donbas (Ucraina) şi o situație similară e şi cea din Transnistria: în loc de progres, avem declarațiile lui Șevciuk care vrea să se alăture Federației Ruse, să integreze legislația cu cea rusă. Practic, avem un oarecare regres care se percepe la Berlin ca o palmă peste obrazul lui Steinmeier și tuturor inițiativelor lui. Din acest motiv, Germania încearcă să găsească o formulă care ar fi acceptată și de Federația Rusă, și de Ucraina, și de Republica Moldova.

Poate fi tratată această abordare ca ceva pozitiv? Din punctul meu de vedere, aceste inițiative nu se vor termina cu nimic. În Ucraina, conflictul se desfășoară și în ziua de azi. E imposibil să vorbești de vreun statut special până la încetarea focului. Chiar și teoria conflictologiei spune că la început se lasă armele jos, după care începe reglementarea politică. E neserios să discuți despre reglementare politică pe fundalul împușcăturilor.

În regiunea transnistreană din Moldova e o situație diferită. Conflictul e înghețat deja de mult timp, nu se mai aud focuri de arme. Dar nu putem vorbi de un statut special nici în acest caz din mai multe motive. În primul rând, Chișinăul nu e gata. Impresia mea e că toți s-au obișnuit cu statutul-quo și nimeni nu vrea nicio schimbare, fiindcă nu se știe cu ce se va termina această deconservare. În al doilea rând, nici locuitorii malului stâng al Nistrului nu sunt gata să fie integrați într-un stat care lucrează pe principii democratice. Asta se poate termina cu o așa-zisă „transnistrizare” a întregii Republici Moldova. Această integrare ar fi fost posibilă, dacă instituțiile democratice de stat ar lucra stabil. Acum ele sunt destul de șubrede. Dacă vor lua sub aripă pe cineva care timp de 25 de ani nu au avut nimic în comun cu democrația, trăind în ruinele Uniunii Sovietice, asta ar putea fi o lovitură puternică asupra instituțiilor de stat de la Chișinău.

Da, există inițiativa Germaniei, da, s-a vorbit despre acest lucru, da, ideea este criticată. Din păcate, din asta nu va ieși nimic, cel puțin până la sfârșitul anului.”

Serghii Gherasimciuk

Europa Liberă: Dar care ar putea fi reacția Ucrainei, dacă Republica Moldova bunăoară ar accepta iniţiativele care i se propun?

Serghii Gherasimciuk: „Dinamica relațiilor dintre Ucraina și Moldova e foarte interesantă. Pe de o parte, suntem în aceeași barcă și am devenit aliați naturali. Există o țară care se implică în politica noastră internă prin căi mai mult sau mai puțin evidente și căreia încercăm să-i facem față - vorbesc de Federația Rusă. Pe de altă parte, dacă intrăm în detaliile acestor relații, vedem că există multe situații de conflict. Avem dispute în legătură cu aceste cote de comerț, cu demarcația frontierei de stat etc.

Din acest motiv, autoritățile ucrainene privesc cu atenție și tratează cu precauție deciziile guvernului moldovenesc. Există un deficit de încredere. Nu e niciun dubiu, dacă Moldova va fi de acord cu un statut special pentru regiunea transnistreană, mai ales dacă asta nu se va pune la dezbatere în formatul 5+2, la Kiev poate apărea impresia că Moldova a mers pe o înțelegere separatistă. Asta lovește în interesele Ucrainei din regiune și, într-adevăr, ar crea un precedent.

Însă nu se știe dacă acest precedent va fi folosit de Federația Rusă în cazul Ucrainei. Personal, am dubii. Cum am mai spus, nu putem vorbi despre un precedent, fiindcă în Moldova au trecut peste 20 de ani de la încetarea focului după semnarea armistițiului. E o situație mai mult sau mai puțin stabilă. În Ucraina, nu avem așa ceva. E posibil că acest precedent să fie folosit, dar numai în condiția în care vom avea un armistițiu respectat de toate părțile timp de 20 de ani, ca și în Republica Moldova. Doar în acest caz vom putea vorbi de faptul că precedentul moldovenesc e relevant pentru Ucraina.”

Europa Liberă: Ați spus că niciuna dintre inițiativele Berlinului nu vor fi puse în aplicare. Care sunt prognozele Dvs. totuşi în legătură cu conflictul din Ucraina?

Serghii Gherasimciuk: „Prognozele mele probabil nu vor fi împărtășite de toți, dar presupun că totul se mișcă spre crearea unui conflict înghețat. Nu cred că e vorba de exemplul din regiunea transnistreană, presupun că va fi un scenariu de tipul celui din Nagorno-Karabah, cu escaladări periodice. Cred că acest scenariu e cel mai mult probabil.”

Europa Liberă: Un scenariu din care Ucraina nu va avea de câștigat?

Serghii Gherasimciuk: „Ucraina trebuie să se gândească la felul în care să stabilească o frontieră cu regiunile care au ieșit de sub controlul ei. Dacă vom încerca permanent să soluționăm situația conform condițiilor impuse de Federația Rusă, vom avea doar de pierdut.

Trebuie să ne pregătim să înțelegem că aceste teritorii pentru Ucraina sunt incontrolabile, Ucraina nu le poate integra în condițiile curente, când la putere în Federația Rusă sunt guvernul și președintele actual. Până când acolo nu vor avea loc schimbări, trebuie să ne pregătim să tratăm acest conflict ca unul înghețat și să încercăm să ne dezvoltăm.

În luna mai, am fost la o conferință în Iași. Aceeași întrebare i-a fost adresată fostului ministru de externe polonez Radoslaw Sikorski. El a răspuns: „Faceți așa cum face Moldova, prefaceți-vă că acest conflict nu există, că aceste teritorii nu există. E singura variantă acceptabilă. Dacă nu puteți schimba nimic, trebuie să învățați să trăiți cu asta”.”

Europa Liberă: De ce Uniunea Europeană acceptă această situație?

Serghii Gherasimciuk: „Desigur, UE vrea „pace în toată lumea”, cum s-ar zice, dar UE are nevoie de timp ca să-și regândească propria politică externă. Politica externă a UE mult timp ținea de extindere. Când acest proces s-a oprit, a apărut întrebarea: ce facem mai departe? Acum, UE se confruntă și cu o criză internă, vorbesc de Brexit, migranți și altele. UE are nevoie de timp ca să-și rezolve problemele interne și să-și întărească „stâlpul” politicii externe care istoric era destul de slab. Da, UE poate ieși din criza asta, dar e un mecanism prea neîndemânatic ca să reacționeze prompt la provocările care apar, practic, zilnic. Dacă oferi acest timp UE, organizația poate deveni un aliat mai puternic și pentru Moldova, și pentru Ucraina.”

Europa Liberă: Un punct de vedere de la Kiev, al directorului Consiliului de Politică Externă, Serghii Gherasimciuk, în dialog cu Liliana Barbăroșie.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.