Saptamana trecuta, spre surprinderea generala si mare suparare prin toate capitalele si in institutiile europene, Parlamentul Valoniei, reunit in micuța capitală a regiunii, Namur, a votat impotriva ratificarii Tratatului comercial de liber schimb CETA, dintre UE si Canada.
Stânjeneala este uriasa la nivelul guvernului federal belgian de la Bruxelles. Votul valon inseamna ca Belgia nu va putea semna tratatul CETA, pentru ca Belgia e o federatie (Flandra - Valonia - Bruxelles). Asta inseamna insa si ca UE nu va putea semna tratatul cu Canada, pentru ca e nevoie de unanimitatea celor 28 de membri.
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnal de corespondent: Dan Alexe (Bruxelles)
O reuniune extraordinara a ministrilor comertului din UE a fost convocata pentru marti, 18 octombrie, dar pare limpede ca summitul UE cu seducatorul premier canadian Justin Trudeau, prevazut pe 27 octombrie pentru semnarea tratatului, va trebui anulat.
Parlamentul celor 4,5 milioane de valoni blocheaza astfel un acord comercial transatlantic negociat in numele a jumatate de miliard de oameni. Asta pune insa sub semnul indoielii orice sansa de a duce la capat negocierile, ca sa nu mai vorbim de semnarea acordului similar cu SUA, TTIP.
Complexitatea institutionala a Belgiei face ca tara are 6 (sase) parlamente. Cel flamand, ca si cel federal de la Bruxelles, e dominat de dreapta nationalista. Valonia francofona e majoritar socialista, ba chiar si maoista, dupa surprinzatorul succes electoral in Valonia al Partidului Muncii (PTB), de orientare maoista si singurul partid din Belgia care nu e divizat pe linii etnice si lingvistice. Motiv pentru care in Flandra, unde guverneaza dreapta nationalista, se vorbeste despre „Republica Sovietica Valonia”.
Cu toate astea, cele intamplate, care par un nou exemplu de suprarealism belgian, sunt un simplu exemplu de exercitare a regulilor democratiei. Flandra a dorit federalizarea Belgiei, asa incat Parlamentul Valoniei, sau cel al regiunii Bruxelles, au statut de parlament national.
Valonia e saraca si voteaza la stanga si din pricina saraciei, a dezindustrializarii si a „globalizarii”. Pana dupa al Doilea Razboi Mondial, Valonia industriala era prospera, in vreme ce Flandra era populata de tarani. De-a lungul deceniilor, uzinele si minele din Valonia au inchis, in vreme ce Flandra a sarit, ca si Bavaria in Germania, de la agricultura la înalta tehnologie.
Dar veto-ul valon mai pune o problema si la nivel UE: un tratat negociat de Comisie ani de zile e respins de populatie. La fel cum s-a intamplat si cu tratatul de asociere si liber schimb UE - Ucraina, respins de olandezi.
Globalizarea, guvernarea de catre elitele distante si indiferente au dus la raspandirea rapida a populismului virulent nu doar in Europa, dar chiar si in SUA, odata cu fenomenul Trump.