Your browser doesn’t support HTML5
Cine mai pleacă și de ce din Republica Moldova
Moldovenii continuă să-și părăsească țara pentru un loc de trai mai bun, fie că este vorba de un stat european, sau un continent mai îndepărtat. Asta chiar dacă, zi de zi, în special candidații la prezidențiale promit, printre altele, salarii mai bune și locuri de muncă. Perspectivele nu sunt însă promițătoare, spun cetățenii. Relatează, Nicu Gușan
Promisiunile electorale, servite drept soluții salvatoare de către candidați și care ar trebui parcă să înfiripeze speranțe, par să nu mai funcționeze. Valurile de emigrare a moldovenilor rămân reci la angajamentele politicienilor. Bunăoară, pe site-urile de anunțuri, oamenii continuă să-și vândă lucrurile de care nu mai au nevoie sau pe care nu le mai pot lua cu ei. Unul dintre utilizatori scrie „Vând stema Republicii Moldova, preț 2999 de lei, urgent, plec din țară”.
Europa Liberă: Alo, bună ziua!
„Bună ziua!”
Europa Liberă: Aveți stemă de vânzare?
„Da, este, e din lemn, lucru manual.”
Europa Liberă: De ce o vindeți?
„Am avut aici un proiect, iar acum s-a încheiat proiectul. Vă dați seama că nu o să iau toate lucrurile cu mine.”
Europa Liberă: Plecați cu totul?
„Da, plec cu traiul, dar o să mai revin periodic. Știți cum, la noi este mai complicat, și cu serviciul, și cu angajări, încercăm să schimbăm anumite lucruri.”
Potrivit Centrului de Cercetări Demografice, în fiecare an peste hotare pleacă câte 30.000 de cetățeni, ceea ce ar însemna 1% din populație, dintre care puțini se mai întorc. Și chiar dacă unii dintre ei revin, asta nu înseamnă că rămân în Moldova.
Alexandru, împreună cu familia sa, a plecat din Moldova la începutul anilor 2000. Avea 17 ani când a ajuns în Italia. Familia lui a reușit să pună pe picioare chiar și o afacere în peninsulă, un mic restaurant. Lucrurile au evoluat astfel, încât Alexandru a revenit anul acesta în Moldova, unde s-a căsătorit și, spune el, a încercat să o ia de la capăt, acasă:
„Asta ține mai mult de dorul de casă. Pe plan economic, chiar pot să spun că mă simțeam foarte bine în Italia. Câștigam destul de bine, mai ales că lucram pe cont propriu. Da, taxele sunt mari, este foarte greu, mai că trebuie să plătești și aerul când ai ceva pe cont propriu, dar în comparație cu aici... În Italia este statul, aici la fel este statul dar și corupția.”
După câteva luni petrecute în Moldova, tânărul este încercat de tentația de a părăsi din nou țara. El spune că salariul nu i-ar permite să-și întrețină familia dar cauzele nu sunt doar economice:
„Fiind recent căsătorit, mă gândesc la un copil, dar îmi este cam frică aici în Moldova, din punct de vedere a spitalelor, a sănătății. Este ceva strașnic ce se face la noi, comparativ cu Italia de exemplu.”
La 1 ianuarie 2015, potrivit Centrului de cercetări demografice, numărul cetățenilor stabiliți peste hotare mai mult de un an, era aproape de 700.000. Sociologul Olga Gagauz, spune că în Moldova, la data de 1 ianuarie 2015, ar fi rămas mai puțin de trei milioane de cetățeni.
„Factorul demografic este foarte puțin reflectat în Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2000 - 2020. Documentele naționale mai mult includ constatările demografice, totodată acțiunile și măsurile planificare sunt foarte puțin legate de factorul demografic. Acest aspect se referă la toate strategiile existente.”
De cealaltă parte, responsabilii recunosc politicile eșuate. Ministrul Muncii, Stela Grigoraș, în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Asistență în domeniul Populației și Dezvoltării - Republica Moldova:
„Politicile demografice nu întodeauna au reușit să fie relevante provocărilor demografice și nu au produs rezultatele pe care le-am așteptat noi toți.”
În așa mod, Republica Moldova rămâne din nou cu restanțe la capitolul emigrare, restanțe care nu par deloc o preocupare mai ales în campaniile electorale.