Din 2012 și până acum, peste 750 de biblioteci publice s-au modernizat, prin programul Novoteca. Mai precis, au fost dotate cu Internet și computere, au devenit un centru de comunicații, mai ales la sate. Pe lângă cărți și periodice, vizitatorii caută informații pe internet sau comunică cu cei plecați în străinătate, își fotocopiază documente sau își rezolvă problemele birocratice. De multe ori cu ajutorul bibliotecarilor ,care la rândul lor s-au calificat sau recalificat. Miercuri, filialele Bibliotecii municipale „Bogdan Petriceicu Hașdeu” au prezentat cele mai inovative servicii, iar corespondenta noastră a stat de vorbă cu Lidia Kulikovski, fosta directoare a Bibliotecii „Bogdan Petriceicu Hașdeu”.
Your browser doesn’t support HTML5
Agenda culturală: Programul Novoteca
Lidia Kulikovski
Lidia Kulikovski: „Bibliotecarii nu au niciodată așteptări, voiau schimbări, dar nu știau care vor fi rezultatele acelei schimbări. Uite că acum bibliotecile sunt pline. Acum lumea și copiii sunt mai degajați ca înainte, iar bibliotecile trebuie să facă față contextului, adică să ofere ceea ce le trebuie lor. Novateca a avut rol transformator, nu că a venit și a pus echipamentul, a schimbat mentalități, lumea s-a debarasat de stereotipuri. Oriunde te-ai duce, la Cahul, la Crihana sau în orice sat de la nord, la Râșcani, acolo toate bibliotecile publice le poți da exemplu. Și iată bibliotecile s-au transformat în veritabili magneți comunitari, unde lumea mișună.”
Europa Liberă: Digitalizarea a schimbat la față bibliotecile, dar ce se întâmplă cu fondul de carte din bibliotecă?
Lidia Kulikovski: „Este prezent, este citit, lumea se întoarce la povești, lumea citește bestseller-urile, pentru că sunt multe și biblioteca nici nu-i în stare să urmărească, să le cumpere. S-ar părea că nu se citește, așa se spune în sondaje, dar, de fapt, întotdeauna s-a citit, atât cât se citește acum, dar tineretul citește acum mai mult.”
Europa Libere: În acele biblioteci în care a ajuns programul Novateca, a devenit biblioteca un loc de socializare nu doar pentru tineri?
Lidia Kulikovski: „Da, la Bălți, bătrânii nu ies de la cursurile de IT. Au învățat peste 150 de bătrâni care pe urmă au făcut și filmulețe. Cursurile se termină, dar ei vin și mai departe, vor să mai învețe ceva. Mai ales bătrânii sunt un segment care acum nu sunt băgați în seamă nicăieri. Și uite o bibliotecă a venit și le oferă informații de sănătate, distracții, angajament civic. Acum ei devin voluntari în bibliotecă, vin cu talentul lor, vin cu competența lor. Lucrurile bune sunt contaminante.”
Europa Liberă: Sunt câteva sute de biblioteci care au fost cuprinse de această schimbare, dar ce se întâmplă acolo unde bibliotecarii mai au grija cărților noi, a spațiilor atractive?
Lidia Kulikovski: „Din cele 758 de biblioteci care astăzi sunt moderne, cu bibliotecari instruiți, avem undeva 20 de procente de femei mai în vârstă care sunt mai pasive, dar n-au renunțat. N-au vrut să se elibereze, au învățat tehnologii. Și dacă astăzi o femeie de 65 de ani predă tehnologiile picilor, bătrânilor din sat, înseamnă că a trecut peste acel prag al fricii și are cunoștințele necesare.”
Europa Liberă: Aceste schimbări care s-au produs în biblioteci, presupun că trebuie întreținute după ce pleacă programul, sunt și niște costuri, investiții, cine și le asumă?
Lidia Kulikovski: „Pentru instruire plătește Novateca, tehnică, conferințe, dar bibliotecarul pe urmă rămâne, toate serviciile ea le asigură și primăria, autoritatea publică locală, e greu. Sper ca această campanie să activizeze și mai mult interesul pentru bibliotecă, dar și al bibliotecarilor pasivi. Sunt poate iarăși, 20 de sate unde bibliotecara este pasivă împreună cu primarul, dar încercăm să-i scuturăm în continuare. M-ați întrebat de durabilitate. Sustenabilitatea o vom asigura, noi facem șapte centre de instruire în Republica Moldova, care vor prelua instruirea, ghidarea bibliotecarilor pe mai departe. Iar asociația bibliotecarilor, de facto, va prelua programul, ca să nu se stingă.”
Europa Liberă: Probabil sunt asemenea păreri, că biblioteca s-a îndepărtat puțin de la menirea ei tradițională.
Lidia Kulikovski: „Ba nu, ca și concept, biblioteca a apărut în Grecia și era pe lângă primele școli, dar pe urmă, au văzut că interesul oamenilor pentru cunoaștere este mare și le făceau condiții, ei răspundeau cum puteau atunci, de ce noi să nu răspundem. În epoca în care am învățat eu, comunistă, noi eram instrumente ideologice. Biblioteca tot timpul slujea pentru ceva. Și deodată, am simțit o cădere în jos, nimeni nu ne deranja, nimeni nimic nu ne întreba și nu ne dădea. Uite că acum a venit Novateca și Novateca este impulsul.”