O analiză a Centrului sofiot pentru studierea democrației avertizează că gradul de dependență a economiei bulgare fața de Rusia - 22%, duce într-un mod inevitabil la creșterea influenței politice a acestei țări.
În cazul Serbiei, Ungariei și Slovaciei - țări care au relații economice active cu Rusia, acest grad nu depășește 12%. Experții Centrului pentru studierea democrației analizează indicatori de bază precum volumul și structura comerțului, investițiile, numărul de companii etc.
Gradul de dependență economică fața de Rusia nu a scăzut în ultimii 11 ani sub 16,9%. Acest indicator oscilează între 22 și 24% ca să atingă un maximum de 27,5% în 2012 – un adevărat record în fostul bloc comunist.
După 2005 investițiile directe ruse au crescut de peste patru ori – de la 0,8% din PIB în 2005, la 4,4% - în 2014. Alte surse menționează cifra de 11,2% atinsă în urmă cu doi ani.
În 2012 în țara au funcționat peste 2 000 de companii cu proprietari ruși. Cea mai mare - „Lukoil Neftochim – Bulgaria” - domină piața carburanților însă mai tot profitul său pleacă în Olanda unde este înregistrată compania.
Moscovă deține poziții cheie în sectorul energetic prin care pot fi influențate într-un mod direct o serie de decizii politice. Alte sectoare importante supuse influenței ruse sunt cel bancar, telecomunicațiile, piața imobiliară și mediile. Autorii avertizează că această reprezintă un motiv de îngrijorare pentru orientarea politică a țării.
Se poate vorbi de existența unor rețele de influență care merg de la partidele pro-ruse și politicienii corupți până la marile companii în domeniul energetic și o serie de oligarhi.
Patru partide sunt supuse influenței ruse. În fruntea listei se află ultranaționaliștii din „Ataka”, urmați de Partidul socialist, fost comunist. În favoarea proiectelor energetice comune cu Rusia se pronunță MDL – partidul etnicilor turci și musulmanilor, și partidul ABV al ex-președintelui Gheorghi Părvanov. Kremlinul sponsorizează într-un mod selectiv activitatea unor partide și organizații nonguvernamentale. Deseori oamenii de afaceri pro-ruși intră într-un mod direct în politică și ocupă poziții cheie în administrația de stat.
Eforturile Moscovei sunt îndreptate spre discreditarea modelului liberal-democrat și subminarea parteneriatului transatlantic.