Secretarul general NATO Jens Stoltenberg s-a declarat „îngrijorat” de posibilitatea ca un portavion rusesc și grupul său expediționar care se îndreaptă spre estul Mediteranei s-ar putea alătura atacurilor rusești asupra orașului sirian Alep, „sporind suferințele omenești”.
Jens Stoltenberg a anunțat joi, 20 octombrie, că forțele navale ale unor țări din NATO vor monitoriza mișcările corpului expediționar rusesc din Mediterana „într-un mod responsabil și măsurat”.
Vorbind la Bruxelles în compania președintelui ucrainean Petro Poroșenko, Stoltenberg a spus că Rusia are dreptul să opereze în ape internaționale și că nu este prima dată când grupul naval rusesc se deplasează în Mediterana. „Dar ceea ce creează îngrijorare de data aceasta – a precizat Stoltenberg – este că portavionul și compania ar putea fi folosite în operațiunile în curs de desfășurare în Siria, poate chiar pentru atacuri la Alep”.
Agențiile de presă scriu că „Amiral Kuznețov”, singurul portavion rusesc, poate transporta zeci de avioane de vânătoare și bombardiere. El este însoțit de un crucișător cu propulsie nucleară, două nave anti-submarin și patru nave auxiliare.
Desfășurarea navală are loc pe fondul ofensivei trupelor regimului de la Damasc asupra cartierelor controlate de rebeli la Alep, cu sprijinul aviației militare rusești, într-o operațiune comună care a provocat condamnare internațională.
Evenimentele vin pe fondul tensiunilor crescânde dintre Moscova și NATO, care a acuzat Rusia de manevre militare provocatoare.
Nave militare britanice au urmărit portavionul rusesc și navele însoțitoare în călătoria lor din Marea Norvegiei spre Marea Nordului, prin Canalul Mânecii, spre coastele Siriei.
Amiralul Viaceslav Popov, fost comandant al flotei nordice rusești, a spus că grupul de nave ar putea parcurge distanța dintre Canalul Mânecii și estul Mediteranei în mai puțin de o săptămână, la viteză maximă.
Ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, a declarat săptămâna aceasta că urmărirea „pas cu pas” a navelor rusești face parte din efortul de a „salvgarda siguranța” țării sale.
Iar premierul britanic Theresa May, vorbind joi la summitul UE de la Bruxelles, a îndemnat UE să se facă front comun și să condamne Rusia pentru ceea ce a numit „atrocitățile din Siria”.
Dar agențiile de presă au relatat de la Bruxelles vineri dimineață că un plan al UE de a pedepsi Rusia pentru bombardarea orașului Alep a fost abandonat, după ce Italia s-a opus din răsputeri.
„Cred că nu are nici un sens să adăugăm aici o referire la sancțiuni”, a spus premierul italian Matteo Renzi, adăugând că este „greu de imaginat” vreo legătură între violențele din Siria și eventuale noi sancțiuni împotriva Rusiei.
O ciornă circulată la summit în ajun, văzută și de corespondenții Europei Libere, spunea că UE „ia în considerare toate măsurile, inclusiv alte măsuri restrictive îndreptate împotriva persoanelor sau entităților care sprijină regimul (sirian), dacă actualele atrocități continuă”.
După cina de lucru a liderilor UE, referința la sancțiuni a dispărut, iar în textul final se spune numai că UE „ia în considerare toate măsurile, dacă actualele atrocități continuă”.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că UE cere „încetarea atrocităților și imediata oprirea a ostilităților” și „va lua în considerare toate opțiunile disponibile dacă atrocitățile continuă”.
Iar cancelarul german Angela Merkel a spus la Bruxelles că dacă bombardarea Alepului continuă, UE „se va mai gândi o dată” la riposta cuvenită.
[redactor: Mircea Țicudean]