Cât de stabilă este regiunea Mării Neagră, de unde vin amenințările, care sunt rădăcinile actualei crizei și care ar fi soluțiile pentru pacificarea zonei au fost întrebările cărora au încercat să le răspundă specialiștii prezenți la conferința internațională găzduită de Universitatea Șaguna din Constanța.
Mesut Ozcan, președintele Institutului de Diplomație publică de pe lângă ministerul de Externe din Ankara, a explicat în discursul său că Turcia încearcă să echilibreze interesele tuturor statelor din zonă și că securitatea Mării Negre ține de cooperarea dintre țările riverane. Diplomatul turc a reluat poziția tradițională a Ankarei, potrivit căreia este importantă menținerea neschimbată a Convenției de la Montreux. Acest tratat limitează, atât din punct de vedere al duratei în timp şi cât al tonajului, intrararea în Marea Neagră a vaselor militare ale ţărilor care nu au acces direct la această mare. „Securitatea regiunii trebuie asigurată doar de țările revierane”, a insistat Mesut Ozcan, șeful Institutului de Diplomație Publică din Ankara.
Un alt vorbitor, ambasadorul României în Macedonia, Viorel Stănilă, a extins provocările care vin dinspre Marea Neagră către Balcanii de Vest, unde Rusia își întinde tot mai mult influența. A amintit astfel câteva lucruri care s-au întâmplat în ultimele săptămâni, de pildă faptul că acum câteva zile președintele Serbiei a anunțat că țara sa nu se va alătura sancțiunilor impuse de Occident Rusiei, indiferent de cât de mari vor fi presiunile. Apoi, pe 14 octombrie primul-ministru al Muntenegrului a acuzat Moscova că finanțează opoziția pentru a stopa în acest fel drumul țării spre Uniunea Europeană. O analiză recentă a mai amintit ambasadorul român scoate la iveală că la Belgrad funcționează peste o sută de organizații care au relații de colaborare cu Moscova și că în Muntenegru se încearcă reluarea scenariului din Republica Moldova, prin care Rusia vrea să-și aducă oamenii la putere. Din punctul de vedere al diplomatului Viorel Stănilă, toate aceste lucruri complică situația României care se află strivită între Balcanii de Vest, unde procesul aderării europene este încetinit, și vecinătatea apropiată a Rusiei unde Moscova a devenit foarte fermă.
Un instrument pentru punerea în practică a ambițiilor Rusiei este și Patriarhia Moscovei, potrivit unei demonstrații pe care a făcut-o Cătălin Buciumeanu de la Colegiul Național de Apărare și care a amintit că în jurul Mării Negre funcționează două axe religioase, una islamistă pe care s-a așezat Turcia, odată cu doctrina neo-otomanistă lansată de fostul ministru de externe și premier Ahmet Davutoglu și care vizează extinderea influenței Ankarei spre Orientul Mijlociu, și o altă axă ortodoxistă pe care o folosește Rusia, care vrea să reia sub pulpana ei Balcanii.
Fostul viceguvernator al Odesei, Sergi Grinevski, a subliniat în plus că prețul confruntărilor la Marea Neagră a crescut foarte mult, pentru că investițiile s-au redus sau chiar oprit în toată zona, iar industria turistică a căzut de tot. Exemplul cel mai relevant pe care l-a dat a fost prezența vaselor de croazieră la Odesa: înainte de anexarea Crimeei acostau aici circa 1000 de astfel de vase, în fiecare an, apoi în 2015 numărul lor a scăzut drastic la 15, pentru ca anul acesta să ajungă la doar două.
Istoricii prezenți la conferința internațională „Securitate și stabilitate la Marea Neagră”, organizată la Constanța, au vorbit în schimb despre interesul permanent al Rusiei de a stăpâni Marea Neagra și de a controla Strâmtorile prin care Pontul Euxin este legat de Mediterana și de restul lumii. Geopolitica spațiului a făcut ca între visul Moscovei de a ajunge la Strâmtorile Constantinoplului să stea mereu Principatele Române, care au fost astfel încercate de toate războaiele ruso-turce din secolul al XIX-lea. Astăzi, România aflată la mai puțin de 300 de kilometri de Sevastopol, cel mai mare port militar al Rusiei la Marea Neagră, este din nou în apropierea graniței intereselor strategice rusești, de aceea Bucureștiul trebuie să investească mai mult în apărarea maritimă a explicat amiralul Virgil Chițac.