Your browser doesn’t support HTML5
Igor Boţan: „Știm că în Rusia presa deserveşte interesele statului, cum zic ei, ale guvernării. În Ucraina, în interesele securităţii naţionale, presa îşi permite să reflecte evenimentele aşa cum ar conveni administraţiei de la Kiev. În privinţa presei din Occident, aceasta are foarte multe grade de libertate şi noi le sesizăm foarte uşor atât înaintea întâlnirii de la Berlin de săptămâna trecută, cât şi după această întâlnire, când liderii de la Kiev şi de la Moscova au făcut declaraţii despre ce s-a discutat la Berlin. Dar este foarte important să vedem şi ce a urmat la sfârşitul săptămânii, la summitul de la Bruxelles al Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Mai întâi să vă dau un exemplu. Presa din Rusia comenta în băşcălie la adresa lui Poroşenko că, vezi doamne, nitam-nisam trecea la limba rusă. Ori, nimeni nu a scris ce spunea el în limba rusă. Şi doar de la ucraineni am aflat că Poroşenko trecea la limba rusă, atunci când i s-a adresat direct lui Putin şi i-a spus: „Ты перестань стрелять (nu mai împuşca) şi atunci are şansă să negociem protocolul de la Minsk”. Ori, lucrurile acestea, de fapt, trebuie asamblate împreună, ca să reconstitui tabloul acelor negocieri foarte dificile. Cât de mult contează aceste amănunte pentru dumneavoastră?
Igor Boţan: „Contează foarte mult. Totul depinde de auditoriul căruia îi sunt adresate aceste nuanţe la care vă referiţi dumneavoastră. Noi vorbim de existenţa unui război hibrid. Acest război hibrid are şi componenta informaţională. Denigrarea şi punerea într-o lumină proastă a oponentului este parte a acestui război. Pe mine nu mă miră deloc aceste lucruri. Dar ca cetăţean al Republicii Moldova, am un interes deosebit să urmăresc ceea ce se întâmplă în cazul Ucrainei. Pentru că multe din formulele care acum sunt în elaborare în Ucraina, ulterior, cu certitudine vor fi extrapolate asupra noastră.”
Europa Liberă: Ferească Dumnezeu de partea militară. Dar, totuşi, ce s-a întâmplat la Berlin? Pentru că ruşii insistau foarte mult pe partea politică, pe când ucrainenii cereau, de fapt, efectiv să nu se mai tragă.
Igor Boţan: „Înţelegerea mea este că Putin a jucat un rol destul de bine, atunci când nu a mers la Paris, dar, totuşi, a decis să meargă la Berlin.”
Europa Liberă: De frica sancţiunilor?
Igor Boţan: „De frica sancţiunilor. Dar şi aici, iarăşi, vedem o optică foarte diferită în privinţa sancţiunilor. Ştim cu toţii că la summitul de la Bruxelles Uniunea Europeană a decis să amâne examinarea problemei sancţiunilor suplimentare, iar în luna decembrie se va reveni la această problemă. Din acest unghi de vedere, presa din Rusia spunea: „Este succesul diplomatic al lui Putin, că, iată, nu s-au aplicat aceste sancţiuni”. Iar esenţa problemei este că avem două conflicte foarte periculoase. Unul în Ucraina şi unul în Siria. Occidentul este extrem de sensibil la ceea ce se întâmplă în Siria. Eforturile Uniunii Europene, relaţiile cu Turcia au contribuit la diminuarea acestui flux de imigranţi şi există această temere a Occidentului că fluxul imigraţional poate fi reluat la proporţiile care au existat. De aceea, Rusia este un actor cu care trebuie să se discute. Pe de altă parte, vedem că Rusia este vulnerabilă din cauza economiei sale şi din cauza ameninţării cu sancţiunile. De aceea, şi Poroşenko, şi Putin spun: „Domnilor, înţelegerile de la Minsk trebuie reexaminate”. Şi s-a ajuns, parcă, la un numitor comun, relativ, dar care, iarăşi, este interpretat în mod diferit. Ucraina spune că o misiune sub egida OSCE, o misiune înarmată trebuie să reia controlul asupra hotarelor cu Federaţia Rusă pe segmentul separatist. Pe de altă parte, Putin spune: „Nu, nu asta ne-am înţeles. Această misiune OSCE trebuie să fie dislocată în punctele unde vor fi stocate armele grele şi ei trebuie să aibă controlul asupra acestor arme grele şi să despartă părţile conflictuale. Abia după ce vor avea loc alegerile, abia după ce va fi modificată Constituţia Ucrainei, atunci Ucraina va putea prelua controlul asupra propriilor hotare.” Vedem un joc care, aşa cum aţi menţionat dumneavoastră, este prezentat pentru auditoriile, respectiv, din Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană în moduri absolut diferite.”
Europa Liberă: Dumneavoastră spuneaţi că am putea să ne aşteptăm la aplicarea acestor experienţe în Transnistria. Noi zicând să nu fie de măsură, repet, faza fierbinte a Donbasului şi Luganskului, dar în partea politică deja s-a aplicat. Transnistria, bine mersi, şi-a adoptat propriile legi, are propriul soviet suprem.
Igor Boţan: „Mă refeream la decizia de a elabora până la sfârşitul lunii noiembrie o foaie de parcurs. Trebuie să fim foarte-foarte atenţi la conţinutul acestei foi de parcurs şi paşii care vor fi acolo.”
Europa Liberă: Foaia de parcurs în reglementarea transnistreană.
Igor Boţan: „Da, în reglementarea transnistreană, după nişte calapoade care convin foarte mult Federaţiei Ruse. Eu aceasta aveam în vedere. Sigur că aveţi dreptate că poligonul pentru aşa-zisa misiune pacifistă a Rusiei a fost, totuşi, Transnistria. Acum încearcă să fie extinsă asupra Ucrainei. Iar pentru că interesul pentru Ucraina este foarte mare, extrem de mare din partea Statelor Unite ale Americii şi a Europei, dat fiind memorandumul de la Budapesta din 1994, obligaţiile Occidentului pentru Ucraina, vedem că aici lucrurile sunt mai precipitate.”
Europa Liberă: Culmea este că Rusia pune piciorul în prag, zice că nu este tutelată militar şi politic această zonă. Dar pune piciorul în prag şi spune: „Fără acordul nostru nimeni nu calcă acolo, nici tu misiuni umanitare, nici tu misiuni de observare, nici tu oricare alte misiuni”.
Igor Boţan: „Da. Noi, sigur, putem spune că Rusia şi în cazul Transnistriei este şi mediator, şi participant, şi pacificator, în acelaşi timp. Are mai multe ipostaze şi îi convine să aibă aceste ipostaze, pentru că, consideră că a fost teritoriul pe care l-a controlat cândva, care i-a aparţinut cândva.”
Europa Liberă: Şi doar în felul acesta poate proteja populaţia.
Igor Boţan: „Acestea sunt argumentele pe care le cunoaştem foarte bine. Şi tocmai de aceasta este angrenată activ propaganda şi mass-media, pe care dumneavoastră o citaţi. Şi reflectarea evenimentelor este diferită la Kiev, Moscova, Berlin, Bruxelles şi în alte capitale europene.”