„Cleptocrațiile post-sovietice și reformarea lor”, e tema unui seminar susținut de Organizația Societatea Civilă din Praga. Seminarul a abordat teme precum corupția, oligarhia și parcursul european al țărilor post-sovietice. Veaceslav Berbeca, cercetător la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, a fost și el printre participanți și a vorbit despre gravele probleme cu care se confruntă Moldova la ora actuală, atât în justiție, cât și în toate structurile de stat concentrate în mâna unei singure persoane. Veaceslav Berbeca este implicat în punerea în aplicare a proiectelor în domeniul finanțării partidelor politice, în campaniile electorale, precum și în procesul de democratizare. Interviu realizat de Irina Sterpu.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Actorii politici din Moldova promit că, din moment ce vor ajunge în fruntea ţării, vor dezrădăcina corupţia. Investigaţiile făcute de jurnalişti arată că mulţi dintre candidaţii la prezidenţiale nu sunt persoane integre. Cum de îşi mai permit aceste persoane să ceară votul alegătorului?
Veaceslav Berbeca: „Trebuie să înţelegem foarte bine cum funcţionează politica în orice ţară. În momentul în care eşti membru al unui partid politic, evident, ai sprijinul acestui partid politic. Şi, în acest caz, înţelegem foarte bine dorinţa de a participa la alegeri. Altă situaţie este că, devreme ce nu a fost prins, e foarte greu să strigi: „Hoţul!”, avem prezumţia nevinovăţiei. Şi dacă nu e demonstrată vina, nu putem decât să arătăm cu degetul şi doar să vorbim. Dar mai greu ne vine în acest caz să cerem. Putem cere, dar nu putem să ne aşteptăm, în acelaşi timp, ca cererea noastră să fie acceptată de către politicieni. Fiindcă politicienii îşi doresc să fie la putere şi doresc să se menţină la putere, folosind diferite instrumente. Şi, evident, putem înţelege această dorinţă a lor de a candida la alegeri, în cazul dat prezidenţiale, pentru a se menţine. Mă refer, în primul rând, la cei care au tangenţă cu puterea.”
Europa Liberă: Chiar dacă acestea nu sunt persoane integre, după cum arată toate investigaţiile?
Veaceslav Berbeca: „Investigaţiile arată şi noi le dăm crezare. Dar din cauză că aceste persoane nu au fost pedepsite pentru aceasta, nu au fost pornite dosare penale pe diferite cazuri, noi putem cere, dar nu ne putem aştepte ca ele să refuze a candida. Evident, ţinând cont de faptul cum s-au manifestat aceste persoane, aceşti politicieni pe o perioadă mai îndelungată, înţelegem şi atitudinea cetăţenilor noştri faţă de dânşii. Şi avem tot dreptul să-i criticăm. Dar politica funcţionează după alte criterii decât înţelegem noi, muritorii de rând. Alta este că oamenii bine fac că nu acceptă să fie încă o dată amăgiţi, după ce câţiva ani s-a promis una şi s-a făcut alta.”
Europa Liberă: De ce oligarhii aleg să se lanseze în politică? Şi credeţi că la prezidenţiale votul se va da pro şi contra oligarhiei?
Veaceslav Berbeca: „Din câte ştiu, niciun oligarh nu şi-a înaintat candidatura. Nu avem acum oligarhi care ar candida la funcţia de preşedinte.”
Europa Liberă: Dar cei care s-au lansat în politică? După cum se speculează că Plahotniuc ar fi un oligarh.
Veaceslav Berbeca: „Oamenii bogați se lansează în politică, evident, pentru a-şi păstra proprietăţile şi a beneficia de anumite privilegii pentru a-şi extinde veniturile. Şi aceasta, iarăşi, funcţionează nu doar în Republica Moldova, aceasta funcţionează şi în alte state. De exemplu, lui Donald Trump din Statele Unite Americii ce-i lipseşte? În cazul lui Donald Trump, probabil, alta este logica. Dar ideea pe care vreau aici să o menţionez este că într-un sistem politic cum este în Republica Moldova, şi aici nu vreau să acuz sau să apăr pe cineva, unde nu funcţionează bine instituţiile statului, unde cei care vin la putere încearcă să redistribuie veniturile - aceasta înseamnă să iei bunurile sau proprietăţile unora și să ţi le atribui ţie. De asta încearcă unii businessmeni să intre în politică pentru a se apăra, pentru a-şi proteja bunurile. Nu ştiu dacă în cazul dat este foarte bine să ne referim anume la cine dumneavoastră vă referiţi. Dar situaţia politică din Republica Moldova, în primul rând, aceste instituţii slabe, pe de o parte, îi fac pe ei să candideze pentru a şi le păstra. Dar pe de altă parte, există şi altă logică, ei, ştiind foarte bine care sunt lacunele legii, încearcă să utilizeze aceste lacune, probleme pentru a-şi extinde veniturile.”
Europa Liberă: Ce prejudicii ar aduce alegerilor votul corupt ?
Veaceslav Berbeca: „Votul corupt ar însemna că persoanele nu votează aşa cum gândesc. Şi atunci când votul este corupt, persoanele care se lasă corupte nu au niciun drept să ceară de la cei care au fost aleşi, dacă au fost aleşi prin corupţie, să le fie rezolvate problemele, să ceară un fel de socoteală. Fiindcă în momentul în care votul tău a fost cumpărat, nu ai dreptul să ceri cuiva să-şi îndeplinească promisiunile. Nu le poţi cere să se ţină de cuvânt, fiindcă din start te-ai izolat şi din start ai încălcat legea.”
Europa Liberă: De ce justiţia nu poate livra rezultate în lupta cu corupţia? S-au făcut reformele doar în teorie, nu şi în practică?
Veaceslav Berbeca: „Aceasta e problema cea mai mare în Republica Moldova, şi anume, problema proastei funcţionări a instituţiilor. Din moment ce nu avem instituţii care să funcţioneze, mă refer la aceste instituţii care trebuie să asigure dreptul, adică la funcţionarea legislaţiei în Republica Moldova, să protejeze drepturile, să protejeze integritatea fizică ş.a.m.d., atunci nu ne putem aştepta la o creştere a calităţii vieţii în Republica Moldova. Instituţiile, care trebuie să asigure justiţia, funcţionarea proastă a lor, se fac vinovate pentru situaţia gravă din Republica Moldova. Când avem instituţii corupte, mă refer la sistemul judecătoresc, la Procuratură, la CNA, dacă ele nu funcţionează şi dacă ele nu-şi îndeplinesc obligaţiile, atunci se creează un cerc vicios. Fiindcă un sistem nedrept care există, care nu-şi îndeplineşte funcţiile, el nu asigură drepturile şi libertăţile fundamentale pentru oameni, nu asigură implementarea ideilor, proiectelor, iniţiativelor pe care le au oamenii. Aceasta e o problemă. În al doilea rând, un astfel de sistem nu este un sistem sigur, când vorbim de protecţia proprietăţii private a oamenilor. Şi un astfel de sistem care nu funcţionează descurajează investiţiile. Şi atunci se creează, cum am spus, un cerc vicios, nu sunt investiţii – nu sunt locuri de muncă. Nu sunt locuri de muncă – nu sunt venituri. Nu sunt venituri – nu sunt acumulări la buget. Şi acest cerc vicios trenează, din păcate, şi este responsabil pentru calitatea joasă a vieţii în Republica Moldova.”