Cristian Diaconescu: „Linia fundamentală a politicii Bucureştiului nu trebuie să se schimbe”

Cristian Diaconescu la Chișinău în 2012

Opiniile unui fost ministru de externe al României.

După multe eforturi și interne, dar și internaționale, Republica Moldova este parte a Acordului de Asociere la UE. Și-a asumat o foaie de parcurs, a primit unele drepturi, precum libera circulație, dar și finanțări pentru proiecte economice. Iată de ce ar trebui să continue această cale de integrare europeană, este părerea fostului ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu.

Europa Liberă: Cum comentaţi rezultatele scrutinului prezidenţial din Republica Moldova? Şi cine e perdant, şi cine e învingător, în urma acestui prim tur de scrutin prezidenţial?

Cristian Diaconescu: „Deocamdată, trebuie să aşteptăm alegerile peste două săptămâni, când va fi mult mai clar cine este perdant şi cine este câştigător. În orice caz, după primul tur de scrutin a apărut o delimitare destul de clară, o linie de separaţie între votanţii pro-europeni şi cei care doresc întoarcerea către Uniunea Euroasiatică.

În opinia mea, ceea ce va decide în alegerea electoratului din Republica Moldova este situaţia economică şi faptul că în acest moment marile întrebări în legătură cu acte de corupţie deosebit de grave nu au primit un răspuns. Deci, eu cred că, dincolo de aspectele geopolitice, cetăţenii din Republica Moldova îl vor vota pe acel preşedinte care va reuşi să convingă în legătură cu faptul că înţelege în perioada următoare destinul Republicii Moldova şi ce trebuie făcut în ţară pentru ca acest destin să fie împlinit.”

Your browser doesn’t support HTML5

Opiniile unui fost șef al diplomației române

Europa Liberă: S-au împletit cei doi factori, geopolitic şi antioligarhic, atunci când cetăţeanul a mers să-şi exprime dreptul la vot?

Cristian Diaconescu: „Sigur, într-o oarecare măsură, a funcţionat şi această împletire, cum spuneţi. Dar Republica Moldova se află într-o situaţie economică deosebit de gravă, nivelul de trai a coborât la limite critice. Şi, din acest punct de vedere, inclusiv orientarea geopolitică va trebui să fie înţeleasă în conotaţie cu aceste date şi cifre economice crude, practic, pentru cetăţenii Republicii Moldova. Deci, astăzi avem, pe de o parte, promisiuni politice în ceea ce priveşte ruperea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană sau federalizarea Republicii Moldova. Iar pe de altă parte, o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional, care aşteaptă să se întâlnească cu autorităţile de la Chişinău pentru a pune bazele unui proiect financiar de sprijin, în valoare de 180 de milioane de dolari.

Cerinţele Fondului Monetar Internaţional fiind exact aceleaşi cu cerinţele pe care le are societatea din Republica Moldova, şi anume, implementarea strategiei anticorupţie, reforma sistemului financiar-bancar, o piaţă corectă şi transparentă. Din acest punct de vedere, după părerea mea, opţiunile sunt evidente. Pe de o parte, o variantă care nu dă acele semnale necesare societăţii în legătură cu nevoile urgente care trebuie complinite astăzi. Iar pe de altă parte, varianta pro-europeană, care lasă liber unei cooperări cu Uniunea Europeană, inclusiv în domenii care, dacă ar fi anulate prin decizie politică, ar crea, după părerea mea, mari probleme, cum este libera circulaţie.”

Europa Liberă: Votul pro-unionism a fost mic ca număr. Cum se explică acest vot pro-unire cu România, care e atât de redus ca număr?

Cristian Diaconescu: „Cred că se explică prin ce spuneam anterior. Astăzi situaţia economică este critică pentru cetăţenii Republicii Moldova. Astăzi discuţia ca Republica Moldova să treacă iarna este, probabil, mai importantă decât orice.”

Europa Liberă: Şi pe viitor România cum ar trebuie să se uite la Republica Moldova?

Cristian Diaconescu: „România, în orice variantă, va trebui să păstreze relaţiile de apropiere, de sprijin şi de cooperare, în spiritul unei buni vecinătăţi cu Republica Moldova. Din acest punct de vedere, sigur, linia fundamentală a politicii Bucureştiului nu trebuie să se schimbe. Dar, evident, această atitudine a Bucureştiului va fi cu atât mai semnificativă, în sens pozitiv, cu cât şi răspunsul Chişinăului va fi pe măsură.”