Statisticile arată că fiecare a doua familie din Moldova are un membru plecat la muncă în Rusia sau în Occident. Moldovenii din diasporă se organizează pe rețelele de socializare pentru a vota la prezidențiale. Olga Cebotari face studii postuniversitare la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova. Tânăra spune că a votat în primul tur și va merge să-și exercite dreptul la vot și pe 13 noiembrie, în speranța că viitorul șef de stat va putea să-I întoarcă în Moldova pe cei din străinătate.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Cât de importante sunt aceste alegeri, mai ales pentru cei care sunt departe de Republica Moldova? Cât de mult vor ei ca în fruntea ţării să fie ales preşedintele care de data aceasta se alege prin votul direct al cetăţeanului?
Olga Cebotari: „Este foarte important nu doar pentru moldovenii din diasporă, dar şi pentru cei de acasă, să alegem un preşedinte care să fie anume pentru Moldova. Şi să nu fie jocurile acestea geopolitice în prim-plan. Părerea mea este că, totuşi, mai important este pentru cei de acasă, pentru că noi, cei din diasporă, deja suntem cu traiul aici. De cei de acasă mai mult depinde cine va fi în fruntea ţării, pentru ei e mai important. Pentru noi tot e foarte important. De exemplu, bunica mea e în Moldova, rudele sunt acolo, îmi pasă de ei şi îmi pasă de traiul lor decent şi de viitor.”
Europa Liberă: Ce trebuie să facă şi ce poate să facă preşedintele ca această viaţă a moldovenilor să fie mai prosperă, ca lumea să nu se mai plângă de lipsuri, de necazuri?
Olga Cebotari: „În primul rând, trebuie să facă ceva anume pentru ţară, dar nu să fie ceea ce am văzut noi din 2009 până acum, când toţi banii, toată finanţarea primită de peste hotare nu ştiu ce au făcut cu ea. Eu, de exemplu, de câte ori mă întorc în ţară văd o Moldovă săracă, o Moldovă cu oameni dezamăgiţi, cu oameni trişti. Eu sunt dezamăgită foarte mult. Am fost vara şi pentru mine era ceva ce nu pot să vă redau, ce emoţii.
Oamenii sunt chinuiţi şi au nevoie de o schimbare. Au nevoie de un preşedinte care va fi alături de ei, să-i ajute, să-i susţină, să le facă locuri de muncă, să le facă un salariu bun şi ca noi toți, poate, pe viitor să ne întoarcem acasă, să nu stăm departe, în diferite ţări. Eu cred că Igor Dodon ar fi în stare să ajute şi să aducă ţara la o schimbare mai bună, mai prosperă. Sigur că trebuie să fie reforme şi trebuie să se facă ceva în interesul poporului.”
Europa Liberă: Tinerii absentează cel mai mult de la aceste alegeri. Şi se zice că ar exista această ruptură între generaţia tânără şi clasa politică. Ei nu-şi leagă speranţele de Republica Moldova? Sau viitorul Moldovei nu mai este şi viitorul lor?
Olga Cebotari: „Tinerii din Moldova sunt atât de dezamăgiţi şi de nemulţumiţi de viaţa pe care o duc. Prietenii mei sunt în Chişinău, dar nu-şi pot găsi un loc de muncă decent. Chiar dacă se angajează undeva, au un salariu mizer, care, elementar, nu le ajunge pentru o lună ca să trăiască, nu zic să trăiască în lux, dar să-şi permită să mănânce mai bine, să-şi ia o haină ş.a.m.d. De aceasta tinerii sunt atât de dezamăgiţi, încât nu mai cred în nicio schimbare şi că va veni cineva şi ceva va face nou. Cred că din cauza aceasta mulţi nu au ieşit la votare.”
Europa Liberă: Cum i-ai motiva tu, de exemplu, ca reprezentant al generaţiei tinere, să iasă? De ce trebuie să iasă la votare?
Olga Cebotari: „Ei trebuie să iasă, pentru că ei sunt viitorul ţării. Viitorul ţării deja nu sunt persoanele de vârsta de 50-70 de ani, pentru că putem spune că ei viaţa şi-au trăit-o. Dar la noi totul este înainte. Şi dacă noi vrem să facem o schimbare în ţară, dacă vrem să facem ceva din Moldova, trebuie să ieşim la votare, pentru că dacă nu vom decide noi, nu va decide nimeni pentru noi. Trebuie să fim mai activi şi să ne mobilizăm.”
Europa Liberă: Aţi avut condiţii să participaţi la primul tur de scrutin, care să nu vă îngreuneze opţiunea şi pentru data de 13 noiembrie, atunci când e turul doi al alegerilor prezidenţiale? Unii ziceau că în Rusia sunt foarte mulţi moldoveni şi că prea mic e numărul secţiilor de votare.
Olga Cebotari: „Să spun sincer, eu am fost prezentă şi în noiembrie 2014 la alegerile parlamentare care au fost organizate şi, într-adevăr, în 2014 situaţia a fost mult mai complicată, au fost foarte mulţi oameni şi mulţi dintre ei nu au reuşit să voteze. Anul acesta nu ştiu din ce cauză foarte puţini au venit la votare anume în Moscova. Poate deja şi cei de aici se gândesc că nu vor decide nimic. Poate mulţi dintre ei s-au temut să nu fie iar problema din noiembrie 2014, când lumea a stat afară, în frig şi nu a reuşit să intre.”
Europa Liberă: Ce înseamnă un vot pierdut, un vot care nu s-a dat în ziua alegerilor?
Olga Cebotari: „Mulţi dintre ei deja sunt încadraţi aici şi, cred, nu-i interesează ce se întâmplă acasă, pentru că ei s-au aranjat aici. Cred că acesta tot e un motiv de ce mulţi nu au ieşit. Sau deja au obţinut paşaport rusesc şi nu mai sunt interesaţi să meargă la votare.”
Europa Liberă: Întrebam ce înseamnă un vot pierdut, un vot care nu se dă?
Olga Cebotari: „Un vot pierdut înseamnă că noi permitem altora să decidă şi noi ne abţinem.”
Europa Liberă: Deci, pentru 13 noiembrie ai decis, vei merge să votezi?
Olga Cebotari: „Da, sigur. Voi face tot posibilul să merg, pentru că îmi pasă cine va fi în fruntea Moldovei.”